Pe 8 iunie, la Cinematograful „Geo Saizescu”, Primăria Râmnicu Vâlcea cheamă cetățenii la prezentarea propunerilor privind actualizarea Planului Urbanistic General (PUG). În teorie, este momentul democrației urbanistice. În realitate, publicul este invitat doar să asculte un scenariu gata scris.
Planul Urbanistic General este, fără exagerare, busola după care se ghidează dezvoltarea unui oraș pentru următorii 10-15 ani. El nu este doar o colecție de hărți colorate împărțite pe coordonate (de la A1 la O14, așa cum vedem în documentația tehnică ). PUG-ul este documentul care stabilește unde se vor ridica blocuri între case, unde vor dispărea sau apărea spațiile verzi și cum se va dezvolta orașul. Tocmai de aceea, legea obligă administrația locală să organizeze dezbateri publice. Din păcate, experiența ne arată că, de cele mai multe ori, conceptul de „dezbatere” este redefinit la nivel local. Nu asistăm la un dialog real, ci la un monolog administrativ. Cetățenii sunt invitați să asculte ce s-a decis deja, iar harta pare bătută în cuie cu mult înainte ca oamenii să intre în sală. Cine comentează sau aduce obiecții riscă să o facă degeaba: deciziile majore par deja luate în birourile închise.
Sindromul „Gică-Contra” și incapacitatea de a accepta critica
Locația aleasă pentru întâlnirea de pe 8 iunie, ora 16:30 – Cinematograful din Ostroveni –, riscă să găzduiască mai degrabă o formalitate juridică decât o consultare sinceră. Dacă ai curajul să pui întrebări sau să contești o zonare, ești catalogat instant drept „negativist”, „hater” sau acuzat că „vezi doar negrul”. Ne așteptăm deja ca, după publicarea acestor rânduri, reacția standard a primarului Mircia Gutău să fie cea clasică, bazată pe jigniri și etichetări la adresa celor care văd altfel deciziile sale. Este o tactică previzibilă, folosită pentru a muta atenția de la fondul problemei (lipsa de transparență reală și de dialog) la persoana celui care îndrăznește să gândească diferit. Edilul ar trebui să înțeleagă un lucru simplu: a pune întrebări despre cum se împart zonele orașului, de ce se extinde intravilanul spre zone-satelit sau dacă infrastructura actuală poate susține noi construcții, nu înseamnă să fii hater. Înseamnă să îți pese de viitorul orașului. Urbanismul unui municipiu nu se face pe bază de impulsuri de moment sau simpatii politice, ci prin consens cu comunitatea. Miza acestui articol este un semnal de alarmă: o dezbatere publică nu ar trebui să fie organizată doar pentru că „așa cere legea” sau pentru a bifa o etapă birocratică. Din păcate, semnele ne arată că deciziile majore sunt deja cimentate. Rămâne de văzut dacă întâlnirea de la Cinematograful „Geo Saizescu” va aduce vreo modificare reală în planurile edilului sau dacă va fi doar un alt eveniment de fațadă, în care vâlcenii vor constata, încă o dată, că părerile lor contează doar pe hârtie. Până atunci, privim adevărul și refuzăm să asistăm tăcuți la decizii luate de-a gata.
