Cum a transformat o ploaie torențială Centrul Civic din Râmnicu Vâlcea în teren de dispută politică? Simplu! O ploaie torențială de scurtă durată, dar cu debit extrem de crescut, abătută duminică asupra municipiului Râmnicu Vâlcea, a readus la suprafață o problemă cronică a orașului: vulnerabilitatea rețelei de canalizare pluvială în fața fenomenelor meteo extreme.
Dincolo de disconfortul cetățenilor și de imaginile cu străzi și pasaje inundate, viitura a declanșat un intens schimb de replici și acuzații între actualul primar, Mircia Gutău, opoziția locală, reprezentată prin consilierul Vicențiu Mocanu, dar și comentarii acide la postarea edilului și nu numai. Miza disputei? Cine poartă responsabilitatea tehnică pentru inundarea Pasajului subteran „Dinu Săraru” din Centrul Civic. Primarul Mircia Gutău: „proiectarea nu îmi aparține, încercați la cei cu adevărat responsabili!” Printr-o precizare oficială emisă luni, primarul Mircia Gutău a pus dimensiunea inundațiilor pe seama unui debit de precipitații „cum rar s-a mai văzut”, care a depășit cu mult marja de siguranță de 30% prevăzută în proiectarea standard a rețelelor de canalizare. Edilul a subliniat că apa s-a retras în aproximativ jumătate de oră de la încetarea ploii și a anunțat o întâlnire de urgență cu conducerea societății Apavil pentru includerea unor noi soluții tehnice în programul de investiții. Totuși, în ceea ce privește inundarea pasajului subteran central, primarul a respins ferm criticile care îi vizau managementul, plasând responsabilitatea pe umerii fostelor administrații:
„Tema de proiectare a fost lansată de fostul primar Romeo Rădulescu, soluția câștigătoare a fost aleasă în mandatul fostului primar Emilian Frâncu, iar demararea investiției a făcut-o fostul primar interimar Gigi Matei; când am preluat eu mandatul de primar, în 2016, centrul orașului era un șantier nesfârșit (…). Așa că dacă doriți să acuzați pe cineva pentru problemele – reale, este adevărat – din pasajul subteran, încercați la cei cu adevărat responsabili pentru ele!”, a punctat Mircia Gutău, dând asigurări că va căuta modalități de remediere a erorilor de proiectare.
Deși argumentul primarului privind paternitatea proiectului (câștigat prin concurs de arhitectură în 2012 și demarat în 2015) este susținut de datele tehnice, consultarea arhivelor din perioada finalizării lucrărilor nuanțează dinamica responsabilității administrative. Mircia Gutău a preluat mandatul în vara anului 2016, perioadă în care proiectul se afla în plină execuție și nu (perioada totală de execuție fiind 2015-2017, sub semnătura consorțiului Mitliv Exim SRL + Polystart Impex SRL). Așadar, actualul edil a fost cel care a coordonat fazele finale ale lucrărilor, a gestionat deblocarea arterelor rutiere majore și, în final, a semnat recepția obiectivului. La inaugurarea din 30 septembrie 2017, discursul oficial era axat exclusiv pe succesul proiectului și pe efortul susținut al actualei administrații. Într-un comunicat de la acea dată, edilul mulțumea public departamentelor Primăriei pentru „felul în care arată acum Zona Centrală a Râmnicului” și cataloga reamenajarea drept „cea mai mare răsplată a eforturilor, susținute și îndelungate, depuse pentru ca acest proiect să ajungă la un punct final”. La opt ani distanță de la acele momente de grație, discursul s-a nuanțat: calitățile proiectului sunt umbrite de „erori de proiectare” invocate abia în momentul în care infrastructura cedează sub presiunea apelor. De cealaltă parte a eșichierului politic, consilierul local Vicențiu Mocanu critică dur poziția primarului, acuzând administrația locală de lipsă de asumare și de absența unei strategii coerente pe termen lung, în ciuda unui sfert de secol de influență politică în zonă.
„Râmnicu Vâlcea se inundă aproape la fiecare ploaie mai puternică. Străzi blocate, apă pe carosabil, oameni revoltați și aceleași explicații obosite din partea administrației (…). Este deja ridicol ca, după 23, 25 de ani în care au avut control total asupra Primăriei, să continue să caute vinovați în trecut (…). Un oraș nu se administrează cu scuze și comunicate. Se administrează prin muncă, investiții și responsabilitate”, a declarat Mocanu, scoțând în evidență discrepanța dintre taxele încasate de la cetățeni și rezultatele din infrastructură.
Din punct de vedere pur tehnic, este o certitudine că ploile torențiale din ultimii ani au intensități care depășesc frecvent normativele de proiectare autohtone, concepute după medii statistice vechi. Totuși, întrebarea legitimă care rămâne în spațiul public din Râmnicu Vâlcea, dincolo de argumentele politice, este una de ordin administrativ: în ce măsură o primărie care preia, coordonează timp de un an și jumătate și recepționează o lucrare de anvergură își poate declina total responsabilitatea pentru hibele tehnice ale acesteia, punându-le exclusiv pe seama celor care au semnat schițele inițiale? Până la găsirea unor soluții tehnice concrete alături de Apavil în bugetul pe 2026, râmnicenii rămân cu speranța că următoarele ploi de vară nu vor transforma din nou „Kilometrul 0” al orașului într-un lac de acumulare.
Imaginea atașată este imagine preluată de la contul de Fb, Râmnicu Vâlcea