Deputatul Mîndrescu desființează noua Lege a Salarizării: „o lege făcută pe genunchi! Săracii să plătească taxe, bogații să trăiască bine!”

Noua lege a salarizării unitare în sectorul public, publicată recent în transparență decizională, stârnește primele reacții dure pe scena politică. Deputatul Nicolae Mîndrescu a lansat o critică vehementă la adresa proiectului promovat de Guvern, acuzând că inițiativa adâncește inechitățile sociale în loc să le rezolve și că este redactată în grabă.

 „O lege făcută pentru bogați”

Reacția deputatului vine în contextul în care reforma salarizării din sectorul public a intrat în linie dreaptă, fiind un jalon critic în PNRR cu termen limită la 1 iulie 2026. Nicolae Mîndrescu contestă puternic caracterul „unitar” al proiectului și susține că acesta va avantaja doar anumite categorii privilegiate.

 „Haideți, fraților, că am făcut-o și pe asta! Legea unitară a salariaților! O lege care nu văd cum este unitară. Este o lege făcută pentru săraci și o lege făcută pentru bogați. Săracii să plătească taxele și bogații să trăiască bine. Unde arată legea asta că este unitară? Nu există așa ceva! Lege făcută pe genunchi!”, a declarat public deputatul Nicolae Mîndrescu.

Reforma care elimină 87 de tipuri de sporuri

Proiectul criticat de deputat a fost prezentat la începutul acestei săptămâni de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Potrivit Executivului, reforma nu este gândită ca o majorare generală a salariilor, ci ca o corectare a dezechilibrelor din sistem. Printre principalele măsuri incluse în noua lege se numără:
– Tăierea masivă a sporurilor: din cele 151 de tipuri de sporuri existente în prezent în administrația publică, 87 ar urma să fie eliminate complet
– Plafonarea beneficiilor: sporurile rămase vor fi limitate la maximum 20% din salariul de bază
– Introducerea bonusurilor de performanță: acestea vor viza cel mult 30% din personal și vor reprezenta între 10% și 20% din salariul de bază
– Impactul pe salarii: simulările arată că 56% dintre bugetari vor avea creșteri salariale, în timp ce pentru restul se promit mecanisme compensatorii pentru ca veniturile să nu scadă.

Presiunea banilor europeni și a reformei administrative

Guvernul se află sub o presiune uriașă, adoptarea acestei legi până la finalul actualei sesiuni parlamentare fiind condiția obligatorie pentru accesarea a peste 700 de milioane de euro din fondurile PNRR. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a indicat recent că cheltuielile totale cu personalul public se ridică la 166 de miliarde de lei (peste 8% din PIB), sugerând că o reformă administrativă care să reducă numărul de angajați este iminentă pentru a face loc bugetar creșterilor din noua lege. În ciuda consensului politic semnat recent de marile partide (PSD, PNL, USR și UDMR) pentru ca legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, poziții precum cea a deputatului Nicolae Mîndrescu semnalează că dezbaterile din Parlament vor fi extrem de tensionate, iar forma finală a legii ar putea suferi modificări majore sub presiunea amendamentelor.