Încheiem astăzi seria dezvăluirilor despre „gaura” de 11,5 milioane de lei din bugetul Râmnicului cu o concluzie necesară și, mai ales, cu o precizare de etică jurnalistică pe care o datorăm cititorilor noștri, dar și celor care confundă critica administrativă cu atacul personal.
Înainte de orice, ținem să subliniem un aspect esențial: nu avem nimic personal cu nimeni. Publicația noastră nu urmărește denigrarea primarului Mircia Gutău, a consilierilor locali sau a funcționarilor din Primărie. Nicio persoană menționată în articolele noastre nu reprezintă o „țintă” fixă. Spre deosebire de acuzațiile care ni se aduc în procesele prin care se încearcă reducerea noastră la tăcere, misiunea noastră este una pur profesională. Ne facem meseria bazându-ne strict pe declarații oficiale, documente de instanță, precum Decizia Curții de Apel Pitești, și documentări riguroase în teren. Interesul nostru nu este persoana, ci banul public și modul în care acesta este gestionat. Dacă realitatea documentelor deranjează, nu jurnalistul este cel care „creează” problema, ci cel care a semnat actul.
Faptele rămân, procesele trec
Cele 11,5 milioane de lei plătite către CET Govora nu sunt o „opinie”, ci o realitate contabilă dură. Faptul că cetățenii plătesc din buzunarul lor o eroare pe care instanța a numit-o „refuz nejustificat” este o informație de interes public major. A încerca să muți discuția de la „de ce am pierdut 11,5 milioane?” la „jurnalistul are ceva cu mine” este o strategie de victimizare care nu ține loc de responsabilitate. Un administrator corect nu se teme de întrebări, ci oferă răspunsuri.
Concluzia finală: Cine aduce banii înapoi?
Râmnicu Vâlcea nu mai poate fi administrat prin „hotărâri de forță” care se termină în executări silite. Solicităm public, încă o dată: Curții de Conturi – să stabilească persoanele vinovate de acest „refuz nejustificat” și să dispună recuperarea prejudiciului de la acestea, nu din taxele oamenilor și Consiliului Local – să înceteze să mai fie o simplă „mașină de vot” și să analizeze legalitatea proiectelor înainte de a ridica mâna. Noi ne vom continua treaba. Vom continua să filmăm, să citim PDF-uri de n pagini și să întrebăm „unde sunt banii?”. Nu din dușmănie, ci din respect pentru cetățeanul care ne citește și care plătește, fără să știe, prețul aroganței politice. Dreptatea nu se stabilește prin procese de intimidare, ci prin cifrele din buget. Iar cifrele de astăzi arată un minus de 11,5 milioane de lei. Cine îi pune la loc?
