…cu mâncarea și nu numai. Conducerea DGASPC Vâlcea a intrat în panică totală după ce am scos la lumină că mâncarea este acră și au tăvălit repede un comunicat de presă plin de aroganță, justificări juridice și atacuri directe la adresa publicației voastre. Dar, prin acest comunicat, s-au dat de gol, confirmând exact ce am scris! În realitate, au lăsat dovezi scrise ale propriei lor culpe. Recunosc că au dat mâncare alterată în centre și că firmele NU au autorizație industrială de catering!
O recunoaștere oficială, mâncarea cu probleme a existat în realitate!
În textul trimis pe adresa redacției, conducerea DGASPC Vâlcea recunoaște negru pe alb „situația recentă privind constatarea unor neconformități la o parte dintre produsele alimentare livrate într-un centru”. Aceștia explică faptul că firma de catering a fost notificată și a procedat imediat la înlocuirea produselor respective. Ceea ce DGASPC încerca inițial să ignore sau să treacă sub tăcere, acum devine o realitate asumată oficial chiar de ei: mâncarea livrată asistaților a avut probleme atât de mari, încât a fost nevoie de intervenția de urgență a personalului din centru pentru a bloca servirea ei și a o trimite înapoi. Faptul că produsele au fost schimbate ulterior nu șterge cu nimic gravitatea faptului că acea mâncare neconformă a fost adusă la ușa unor oameni neajutorați.
Din punct de vedere legal, actele lor confirmă lipsa autorizației industriale!
O altă mare surpriză din comunicat apare atunci când DGASPC se chinuie să explice de ce firmele câștigătoare nu dețin o autorizație sanitar-veterinară industrială. Instituția explică pe larg că pentru serviciile de catering este suficient un simplu „document de înregistrare”* (emis în baza Ordinului nr. 111/2008) și că solicitarea unei autorizații industriale (în baza Ordinului nr. 57/2010) ar fi un formalism excesiv care ar încălca libera concurență.
Prin această teorie juridică, DGASPC Vâlcea se dă singură de gol. Dacă în documentația inițială a licitației s-a pus condiția ca unitatea de preparare să fie autorizată, cum poate comisia de evaluare să accepte acum o simplă înregistrare, pretinzând că cele două acte sunt totuna? Modificarea sensului cuvintelor din „Caietul de Sarcini” pentru a valida oferte care în mod normal trebuiau descalificate ridică suspiciuni majore privind corectitudinea întregii proceduri pe bani publici.
Tăcerea în fața pericolului poate deveni complicitate!
În fața acestei situații revoltătoare, solicităm public directorului general Marius Mărgărita, dar și echipei sale de decizie (inclusiv Jana Diaconu și celorlalți semnatari), să explice cum pot garanta siguranța unor oameni neajutorați în fața unor transporturi care dau deja rateuri evidente în farfurie. Dacă factorii de decizie din cadrul DGASPC aleg să minimizeze aceste incidente și să protejeze derularea unui contract cu probleme clare, simpla lor inacțiune poate fi privită ca o formă de complicitate. Când este pusă în pericol sănătatea unor bătrâni și copii cu dizabilități, faptele depășesc simpla birocrație și pot fi raportate oricând ca un atentat la siguranța pacienților din centre. Faptul că DGASPC Vâlcea alege să amenințe publicația noastră cu instanța nu ne intimidează absolut deloc. Ne vedem în fața judecătorilor cu mare drag, domnilor directori, dar până atunci aveți obligația legală și morală să monitorizați acest contract suspect și să le asigurați oamenilor o hrană sigură, nu justificări pe hârtie!
În loc de concluzii,
Faptul că vă ascundeți în spatele unor decizii CNSC nu vă spală de responsabilitatea administrativă, să nu spunem altfel. Un acord-cadru de 21.597.304,72 lei fără TVA, dat pe trei ani unor entități care nu pot asigura de la bun început standardele maxime de siguranță, rămâne o pată imensă pe obrazul Consiliului Județean Vâlcea.
Publicăm încă o dată cerința DGASPC, din Caietul de Sarcini, pentru operatorii economici care au ofertat pentru serviciul de catering
