Luni, 23 martie, a avut loc consultarea publică pentru sălile de joc. Imaginea este revoltătoare, dar extrem de clară: o „dezbatere” care a fost, de fapt, o execuție a bunului-simț. Pe de o parte, avem discursul oficial al Primăriei, care se spală pe mâini folosind argumentul economic (locuri de muncă, taxe). Pe de altă parte, avem vocea elitei intelectuale și a cetățenilor de rând (profesorii Sorin Oane și Florin Bulat, actrița Cătălina Sima), care vorbesc despre degradare morală, adicție și un oraș „rinocerizat”.
OPINIE | Rinocerizarea Râmnicului: cum a devenit „păcăneaua” religie oficială sub patronajul Primăriei
Luni seara, la Cinematograful „Geo Saizescu”, s-a jucat un spectacol grotesc. Sub paravanul unei „dezbateri publice” despre reglementarea jocurilor de noroc, am asistat, de fapt, la oficializarea viciului ca motor economic al orașului. Într-o sală plină de angajați și administratori de săli de jocuri, aduși la ordin pentru a aplauda profitul, vocea cetățeanului a fost o simplă notă de subsol, rapid expediată de un prezidiu care părea să-și fi scris deja concluziile înainte de a intra în sală.
Primăria ne spune, cu un cinism greu de egalat, că a fost un „exercițiu de succes de democrație participativă”. Despre ce democrație vorbim când sala este ticsită de oameni direct interesați financiar să păstreze „păcănelele” la fiecare colț de stradă? În timp ce profesorul de istorie Sorin Oane vorbea despre umilință, depresie și disperarea de a locui deasupra unei surse permanente de scandal, primarul Mircia Gutău a „orientat” discuția spre pierderile economice. Mesajul a fost clar: ratele și chiriile a câtorva sute de angajați din industria jocurilor sunt mai importante decât sănătatea mintală a zeci de mii de râmniceni.
Argumentele aduse în favoarea sălilor de jocuri sunt înfiorătoare. Ni se spune că „interzicerea ar duce jucătorii în online”. Este ca și cum ai spune că nu trebuie să închidem crâșmele ilegale pentru că oamenii vor bea acasă. Realitatea, punctată excelent de comentariile cetățenilor, este alta: Râmnicu Vâlcea a ajuns pe locul 5 din coadă la nivel național în topul salariilor. Într-un oraș unde investițiile reale lipsesc, iar marii angajatori dau oameni afară, singura „industrie” care prosperă este cea care extrage ultimii bani din buzunarele celor disperați.
Este o ironie amară, sesizată și de actrița Cătălina Sima, faptul că acest „spectacol grotesc” s-a ținut într-o sală de cinematograf, un spațiu destinat culturii. Acolo unde ar trebui să se promoveze valori, s-a aplaudat menținerea unei adicții care distruge familii. Profesorul Florin Bulat a pus pe masă cifrele reci: 97 de puncte de lucru în oraș, garanții de milioane de euro, taxe de 7.000 de euro per aparat. Acesta este adevăratul zeu la care se închină administrația: banul obținut ușor, indiferent de costul social.
Cine scrie istoria Râmnicului? Primarul Gutău a anunțat un regulament în 60 de luni, promițând că unele săli din centru sau din blocuri vor fi închise. Dar cine să mai creadă în aceste promisiuni, când regia dezbaterii a fost atât de evidentă? Râmnicul se „rinocerizează”, așa cum bine spunea Sorin Oane. Devenim un oraș în care profitul imediat al unor „găști” e mai presus de viitorul tinerilor. În loc de centre de calificare, turism sau sprijin pentru afaceri sustenabile, primim autorizații provizorii pentru „păcănele”.
Concluzia? Vineri vom vota blocuri noi în Consiliul Local, luni am „legalizat” adicția în săli de cinema. Râmnicu Vâlcea nu mai este un oraș administrat, ci o afacere gestionată după legile profitului cu orice preț. „Ne merităm soarta”, atâta timp cât acceptăm ca singura „floare” care crește durabil în orașul nostru să fie cea de pe ecranul aparatelor de noroc. Mircia Gutău va rămâne, într-adevăr, în istorie. Dar nu ca un ctitor, ci ca primarul care a ales să schimbe demnitatea orașului pe fisele dintr-un automat de jocuri.
Imaginea atașată articolului este doar reprezentativă!
