1,553 total views

Un clasament al celor mai frumoase drumuri din România trebuie, obligatoriu, să înceapă cu Transfăgărăşanul şi Transalpina. În afară de acestea, poate la fel de spectaculoase sunt şi şoselele care străbat Cheile Bicazului, Defileul Jiului şi chiar drumul ce leaga Bistriţa de Bucovina, prin Pasul Tihuţa.
1.    Transfăgărăşanul – DN7C

Fără îndoială, în fruntea topului se află Transfăgărăşanul, supranumit „drumul printre nori“. Cu o lungime de aproape 92 de kilometri, şoseaua construită în 1974 taie Munţii Făgăraş cu serpetine care-ţi opresc respiraţia, şerpuind prin tunele şi dezvăluind peisaje de vis. Transfăgărăşanul începe din comuna Arefu, judetul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C (drum care începe din localitatea argeşeană Bascov) şi se termină în comuna Cârţişoara, judeţul Sibiu, la intersectia cu DN1. Are circa 91,5 kilometri lungime şi două benzi de circulaţie. În anul 2009, englezii de la Top Gear au declarat Transfăgărăşanul cea mai frumoasă şosea din lume. De-a lungul drumului se află 830 de podeţe şi 27 de viaducte şi cinci tuneluri, dintre care unul este cel mai lung din ţară (886 de metri) şi se află la cea mai mare altitudine (2.042 de metri). Acesta se află înainte de a ajunge la Bâlea Lac şi străpunge muntele Paltinu. Şoseaua este presărată şi cu numeroase obiective turistice. Imediat după ce treci de Arefu, sus, în vârful muntelui, la o diferenţă de nivel de 180 de metri, este cocoţată Cetatea Poenari. Ca să ajungi la ruinele cetăţii trebuie să urci 1.480 de trepte. Apoi urmează Lacul de acumulare Vidraru şi barajul cu acelaşi nume, contruit în 1966. La vremea aceea, era printre primele cinci baraje-arc din lume. Barajul curbat are o înălţime de 166 de metri şi o lungime de 307 metri. Lacul de acumulare are o suprafaţă de 1.000 de hectare, iar Trasnfăgărşanul şerpuieşte pe malul său aproape 10 kilometri. De pe punte, lacul este supravegheat de statuia Energeticianului. Lacul Bâlea apare imediat cum ieşi din tunelul ce străbate muntele Paltinu şi se află la o altitudine de 2.034 de metri. Lacul glaciar Bâlea măsoara 360 de metri în lungime, 240 de metri în lăţime şi are adâncime maximă de 11,5 metri. La 9 kilometri de lac, se află Cascada Bâlea, una dintre cele mai impresionante cascade din România. Denumită şi Urlătoarea Bâlei, cascada se află între vârfurile Moldoveanu şi Negoiu, iar apa sa are o cădere de 50-60 de metri. La capătul Transfăgăraşanului, în Cârţişoara, te aşteaptă Muzeul Badea Cârţan.

2.    Transalpina – DN 67C

Transalpina, sau Drumul Regilor, este cea mai înaltă şosea din România. Străbate pe creste munţii Parâng, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), pe o lungime de aproape 148 de kilometri.  DN 67 C, aşa cum îl veţi găsi marcat pe toate hărţile rutiere, are punctul cel mai înalt în Pasul Urdele, unde ajunge la 2.145 de metri. Şoseaua, încă nefinalizată, străbate Carpaţii Meridionali de la sud la Nord, tăind Parângul şi este paralelă cu Valea Jiului şi Valea Oltului. Cu toate că este mai înaltă şi mai spectaculoasă decât Transfăgărşanul, şoseaua a fost asfaltată abia în 2009.  Transalpina este chiar mai veche decât şoseaua care străpunge Făgăraşii, Transfăgărăşanul, fiind construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmizegetusa.  După drumul romanilor, şoseaua a fost reconstruită în anii ’30, iar din 2009 a început asfaltarea acesteia. Actualmente, şoseaua nu este finalizată în totalitate, singura porţiune asfaltată complet şi cu parapeţi este cea dintre Novaci şi Rânca. Lipsa parapeţilor îi dă şoselei gradul maxim de periculozitate. Cu toate acestea, cea mai frumoasă porţiune este cea dintre Rânca şi Obârşia Lotrului, asfaltată, dar fără parapeţi, indicatoare şi marcaje. De aici se poate ajunge pe Valea Frumoasei, la poalele Vârfului Frumoasa. Alte obiective la care puteţi ajunge de pe Transpalina sunt Lacul de acumulare Tăul Bistrei, Lacul de acumulare Oaşa sau Mănăstirea Oaşa.

3.    Defileul Jiului – DN 66

Dacă plecaţi din Târgu Jiu pe Drumul Naţional 66 spre Petroşani, veţi traversa Parcul Natural Defileu Jiului. Şoseaua trece, pe malul sinuos al Jiului, printre Munţii Vâlcan şi Parâng şi este dublată de o cale ferată care trece prin zeci de tunele şi numeroase poduri. Defileul începe la nord de localitatea Bumbeşti şi şerpuieşte până aproape de localitatea Livezeni. Plecând din Târgu-Jiu spre nord pe DN 66, şoseaua lasă în dreapta localitatea Curtişoara, atestată documentar din secolul al XV-lea în timpul domnitorului Vlad Vodă Călugărul. În apropierea oraşului Bumbeşti-Jiu se află Castrul Roman, construit, se pare, în timpul împăraţilor Septimus Sever şi Antonun Caracala, de către Cohorta I a Britaniilor, Aurelia Antoniniana Militaria. La intrarea în defileul Jiului se văd ruinele Mănăstirii Vişina, ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân (1386- 1418), care are ca hram Sfânta Treime. La aproximativ 35 de kilometri de Târgu-Jiu, pe malul stâng al Jiului, se află Mănăstirea Lainici, care are ca hram Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Până să ajungi la Mănăstirea Lainici, se află un monument ridicat în cinstea generalului Ioan Dragalina, pe locul unde acesta a fost rănit în timpul Primului Război Mondial. Şoseaua are două benzi, este şerpuită, iar locurile unde se pot face depăşiri fiind foarte puţine. De la 27 iunie, până în luna noiembrie, în zilele de marţi, miercuri şi joi, în intervalul orar 9.00 – 18.00, se va închide circulaţia rutieră pe DN 66, pe sectorul cuprins între localităţile Bumbeşti Jiu – Petroşani, km 93+500 – km 126+000, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare. În acest interval, şoferii care vor să ajungă în Ardeal sau, pe ruta inversă, în Oltenia, rebuie să aleagă rute ocolitoare: pentru relaţia Târgu Jiu – Petroşani şi retur: DN 67, Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea – DN 7 Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeş – Simeria – DN 66 Simeria- Haţeg – Petroşani.
    
4.    Pasul Tihuţa – E 576

Pasul Tihuta, cunoscut si sub numele de Pasul Bargau, se afla la punctul de intalnire a Moldovei cu Transilvania, in apropierea localitatii Piatra Fantanele, fiind principala cale de acces din Moldova catre Transilvania si invers. Pasul Tihuta este renumit, printre altele, si pentru gradul de dificultate ridicat in ceea ce priveste traversarea acestuia, fiind una dintre cele mai dificile trecatori rutiere, situata in munti pe teritoriul Europei. Pasul Tihuta este traversat de drumurile europene E58 si E676 si se situeaza la altitudinea de 1227 m, in S-E Muntilor Bargau (Varful Heniul Mare). In apropiere, se pot vedea Muntii Rodnei (Varfurile Ineu si Ineut), Muntii Calimani si Suhard. Peisajul din zona este unul in purul stil rustic, cu teritorii parca neatinse inca de mana omului, un loc ideal pentru relaxare.Se poate vizita:
Dealul Zimbrului sau Magura Calului;
traseul marcat cu cruce rosie care duce spre satul Mita (langa lacul de acumulare Colibita), traseul este Piatra Fantanele; Poiana Toader – Valea Izvorul Lung – Satul Mita; traseul marcat in punct rosu, traseu care duce catre Varful Piatra Fantanele, Varful Obcioara si Varful Zimbru;
traseul marcat cu banda rosie care duce ce la Piatra Fantanele pana la Pasul Gradinita, traseul incepand din Piatra Fantanele traversand apoi Pasul Tihuta (1201m), Varful Magura Calului (1230 m), Dealul Frau si apoi Pasul Gradinita; traseul marcat cu punct albastru care duce la Izvorul La Borcut; traseele care duc catre Muntii Calimani, Muntii Rodnei si Muntii Birgaului aflati in imediata vecinatate a pasului; catunele Ciosa si Dornisoara Calimanului, sate mici izolate de restul lumii; Muntii Birgau (cu Varfurile Gogoasa, Muncelului, Heniul Mare, Heniul Mic si Pasul Stramba) – traseu dificil ce poate fi parcurs in cel putin 12 ore; Castelul Dracula, un castel-hotel catarat pe culmea unei coline, construit prin anii ’80; crucea de 30 de m din curtea Manastirii Nasterea Maicii Domnului, manastire de maici

    
5.    Cheile Bicazului – DN12 C

Despărţite doar de vreo 20 de km de oraşul Bicaz, Cheile Bicazului reprezintă una din cele mai atrăgătoare zone turistice ale ţării. Situate în partea centrală a Munţilor Hăşmaş, aparşinând Carpaţilor Orientali, şi fiind delimitate la nord şi nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) şi la sud-est de Suhardul Mic (1352 m), fac legătura între judeţele Neamţ şi Harghita. Cheile, cu o lungime de 8 km, ce se întind între staţiunea Lacu Roşu şi satul Bicazul Ardelean, sunt formate de râul Bicaz şi afluenţii săi (din care cel mai important este Bicajelul) şi leagă Transilvania de Moldova.

Zona este străbătută de drumul transcarpatic DN 12C ce leagă oraşul Gheorgheni de Bicaz.

Cheile Bicazului fac parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş ce are ca arii protejate: Lacul Roşu, Cheile Bicazului, Cheile Sugăului, Hăşmaşul Mare – Piatra Singuratică şi Hăşmaşul Negru.
Tot drumul din Cheile Bicazului este format de serpentine de o frumuseţe deosebită. Pereţii de calcar ai stâncilor ascund peşteri de o deosebită frumuseţe (Peştera Neagră, Peştera Cascada) şi avene (Licas, Avenul cu Trei Intrări). Toate micile cursuri de apă afluente Bicazului fac la rândul lor alte chei cum ar fi: Cheile Laposului, Cheile Sugăului, Cheile Bicajelului.

Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului – un masiv stâncos de 1120 m altitudine, masivele stâncoase Piatra Pinteştilor (847 m) şi Piatra Arşitei (835 m). Printre alte stânci mai deosebite din zonă amintim Piatra Surducului, Poarta de Piatră şi Poliţele Bardosului
Drumul care înconjoară Lacul de acumulare Izvorul Muntelui – DN 15 – continuă de la Bicaz spre Ardeal – la Gheorghieni.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.