În timp ce mii de vâlceni își plătesc chiriile din salarii private chinuite sau așteaptă ani de zile la rândul imposibil al locuințelor sociale, în spatele ușilor închise din Primăria Râmnicu Vâlcea se pregătește o atribuire imobiliară cu circuit închis.
Astăzi, 31 august 2026, consilierii locali sunt chemați să voteze un proiect de hotărâre prin care un apartament situat central, pe strada Republicii (bl. 19), devine „locuință de serviciu” cu dedicație nominală pentru o angajată a instituției – Răduț Alexandra-Mădălina – prezentată scurt în acte drept „casier”. Cum vrea Primăria să dea un apartament în orb, ascunzând punctajele, regulamentul și identitatea profesională a angajatei? Simplu! Împinge în față CL. Problema jurnalistică și morală nu este funcția doamnei. Orice angajat are dreptul legal să solicite sprijin dacă legea o permite în mod egal. Problema scandaloasă este modul în care aparatul primarului Mircia Gutău a orchestrat această procedură: ignorând normele administrative proprii, ascunzând date esențiale din dosar și sfidând flagrant transparența decizională.
Misterul „angajatei fantomă”: în care ghișeu de filiale lucrează, de fapt, doamna Răduț?
Într-o instituție normală, transparența începe de la organigramă și de la registrele publice. În cazul de față, cetățenii, consilierii și presa sunt lăsați complet în ceață. O căutare în baza de date a Primăriei Râmnicu Vâlcea nu oferă niciun detaliu despre această angajată, nu există o declarație de avere publică accesibilă și nicio mențiune clară privind locul ei exact de muncă. Să nu uităm că Primăria Râmnicu Vâlcea funcționează ca un uriaș holding care înghite bani publici prin numeroase subunități, direcții de specialitate și societăți satelit cum sunt Direcția Economică-Financiară, Poliția Locală, Direcția de Administrare a Domeniului Public (DADP), Piețe Prest SA sau alte structuri din subordine. Unde este casieră doamna Răduț? Încasează taxe și impozite la sediul central, taie bilete la piețe, colectează amenzi la Poliția Locală, lucrează la ghișeele DADP, unde? Consilierii locali sunt puși să aprobe un bun valoros din patrimoniul orașului fără să li se spună măcar în ce departament își desfășoară activitatea persoana respectivă, de când este angajată, unde a locuit până acum, etc. Dacă identitatea ei profesională este un mister bine păstrat, cum poate evalua cineva dacă postul ei implică vreo „necesitate de serviciu”?
„Gaura neagră” din dosar: întrebările vitale la care Primăria refuză să răspundă
Dacă parcurgi cele patru pagini ale proiectului de hotărâre trântit pe ordinea de zi, descoperi o gaură neagră informațională care jignește inteligența publicului. Raportul oficial menționează sec că, la data de 11 august 2026, o „comisie socială” s-a întrunit, a analizat documentele din dosar, „a constatat îndeplinirea criteriilor și a stabilit punctajul aferent”. Atât. Care este acel punctaj concret? Nu știm! A obținut 10 puncte sau 90? Secret de stat! Consilierii și cetățenii nu află absolut nimic despre situația concretă care ar justifica legal și moral acordarea imobilului. Din documentele prezentate, Primăria refuză cu încăpățânare să răspundă la întrebări de bază:
– Care este motivul specific pentru care solicită o locuință de serviciu?
– Unde locuiește în prezent și în ce condiții locative?
– Deține sau nu o altă locuință în proprietate (sau a înstrăinat una în ultima perioadă)?
– Are domiciliul în Râmnicu Vâlcea sau face naveta din altă localitate, iar distanța reprezintă o problemă reală pentru serviciu?
– Veniturile sale îi permit sau nu să suporte o chirie pe piața liberă din oraș?
– Are familie sau copii în întreținere care să influențeze urgența acestei repartizări?
În lipsa acestor răspunsuri, consilierilor li se cere un vot de încredere în orb pentru un apartament public. Se merge pe vechiul principiu de tip dictatorial: „crede și nu cerceta, că știe șeful de ce”.
Cum s-a deprofesionalizat noțiunea de „locuință de serviciu” la Râmnicu Vâlcea
O simplă privire în istoricul hotărârilor locale ne arată cum s-a pregătit, în timp, terenul administrativ pentru astfel de practici cu dedicație. Dacă prin HCL nr. 67/2014 locuințele de serviciu aveau reguli stricte, menite să atragă specialiști sau personal indispensabil, în septembrie 2018 lucrurile s-au schimbat radical. Prin HCL nr. 299/2018, s-a modificat exact criteriul principal de acces (punctul 4 de la art. 4 din regulament). S-a stabilit că orice persoană, prin simplul fapt că „este angajată în cadrul Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea”, devine eligibilă. Practic, s-a șters orice barieră de specialitate sau de necesitate instituțională, transformând locuințele de serviciu într-un fel de beneficiu social intern, o „primă în natură” administrativă împărțită pe criterii pur subiective. Și pentru că asta nu este suficient, regulamentul complet din 2018 — cel care conține grila exactă de punctaj și criteriile de ierarhizare — este de negăsit pe site-ul oficial al instituției. În mod extrem de convenabil pentru executiv, anexele tehnice au fost uitate la sertar, departe de ochii curioșilor.
Fenta legală din spatele votului sau portița din Codul Administrativ
Conform regulilor stabilite chiar de HCL nr. 67/2014 (Art. 5), primarul este cel împuternicit să repartizeze aceste locuințe prin dispoziție, dar cu o condiție imperativă: „în baza listei de priorități întocmită conform regulamentului”. Unde este lista publică de priorități pe anul 2026? De ce nu s-a anunțat oficial, public și transparent pe canalele instituției că apartamentul de pe strada Republicii s-a eliberat, oferind șanse egale de înscriere tuturor angajaților cu probleme locative reale din întreg aparatul primăriei și al subunităților sale?
Răspunsul este transparent prin absență, pentru că o listă publică și un anunț prealabil ar fi generat concurență legală, transparență și criterii greu de măsluit în birouri. S-a preferat varianta unui Proiect de Hotărâre nominal, împins cu o viteză uluitoare pe ordinea de zi, la doar două săptămâni de la depunerea cererii (înregistrată pe 7 august, analizată pe 11 august, pusă pe proiect pe 21 august). Prin această manevră, primarul pasează deliberat răspunderea juridică și politică în curtea Consiliului Local. Dacă apar discuții sau anchete ulterior, justificarea va fi simplă: „nu eu am dat, consilierii au votat oportunitatea”.
Mircia Gutău profită din plin de portițele stricte ale legii. Pentru că nu vorbim despre vânzarea sau înstrăinarea imobilului (unde Articolul 139 din Codul Administrativ ar fi impus o majoritate calificată de două treimi, adică 16 voturi), ci despre o simplă administrare prin închiriere, legea cere doar majoritate absolută. Din cei 23 de consilieri locali în funcție ai municipiului, lui Gutău îi sunt suficiente fix 12 voturi (jumătate plus unu) pentru a trece proiectul fără nicio emoție prin blocul docil al majorității sale politice.
„A cerut prima și era liber” – o insultă la adresa logicii administrative
Aparatul de specialitate se apără penibil în referat, invocând faptul că „la această dată nu există înregistrate alte solicitări”. Aceasta este o manipulare grosolană a procedurilor. Cum să existe alte cereri din partea altor angajați din structurile Primăriei, din moment ce vacantarea apartamentului a fost ținută la secret? Dacă o casieră poate primi o locuință de serviciu doar pentru că a fost singura care a aflat pe culoare și a depus o cerere în orb pentru un apartament liber, de ce nu ar putea solicita exact același lucru un portar, un muncitor, un îngrijitor sau un măturător din cadrul Primăriei? Aceasta nu este o ironie, ci o problemă gravă de principiu pe care Primăria o ocolește cu nepăsare. Faptul că un apartament al orașului este gol nu înseamnă că el trebuie atribuit automat primului salariat care depune o hârtie. „Există o locuință vacantă” nu este egal cu „există o necesitate de serviciu pentru această persoană”.
Testul de lașitate pentru Consiliul Local: ridică cineva privirea din pământ?
Știm toți, în fața lui Mircia Gutău, majoritatea consilierilor locali nu mai reprezintă cetățenii, ci funcționează ca o simplă anexă de semnat acte în alb, o „gașcă” strânsă în jurul intereselor executive. Atmosfera de intimidare din Primăria Râmnicu Vâlcea a transformat o autoritate deliberativă într-o mașinărie docilă unde nimeni nu mai are curajul să pună întrebări logice, să ceară dosarul la vedere sau să solicite un vot nominal pentru ca numele celor 12 executanți să rămână scrise negru pe alb în procesul-verbal.
Astăzi, la votul pentru apartamentul din strada Republicii, nu vom asista doar la o atribuire imobiliară profund suspectă, ci la un veritabil test de demnitate și frică. Consilierii au de ales: votează ca o masă de manevră un proiect secretizat, asumându-și răspunderea juridică pentru o atribuire cu puternic miros de dedicație sau își amintesc că au fost trimiși acolo de vâlceni? Dacă astăzi va fi liniște totală în sală și capete plecate, înseamnă că frica și complicitatea au confiscat definitiv destinele administrative ale municipiului Râmnicu Vâlcea…
În loc de concluzii,
Secretarul municipiului a avizat deja proiectul pentru legalitate, prefectul cel mai probabil va face același lucru, iar consilierii majorității vor ridica cuminți mâna fără să schițeze un gest de revoltă. În Râmnicul lui Gutău Mircia, toată lumea din sistem este mulțumită, complicitatea este totală, iar caravana administrativă merge mai departe. lăsând în urmă un patrimoniu public împărțit pe sub mână.
https://primariavl.ro/documente/2026/disp-attached/12._Proiect_de_hot._repartizare_locuinta_serviciu.pdf