Loading

…pentru Mircia, evident! Ultima postare a președintelui Constantin Rădulescu – cu vizita de forță la premierul Luca Niculescu și cerșirea urgentă a celor 40 de milioane de lei pentru CET Govora – este radiografia perfectă a unui șantaj mascat în „interesul cetățeanului”.

Ipocrizia „apolitică” și trezirea miraculoasă din letargie

Oamenii de rând sau postacii de partid vor sări să mă acuze: „Dar se duce să ceară bani pentru căldura oamenilor, ce ai cu el, vrei să mor de frig în Râmnic?!”. Aici este capcana în care nu trebuie să cădem. Noi nu criticăm faptul că se cer bani pentru CET Govora sau pentru termoficare – aia e o urgență reală, lăsată tocmai de ei în paragină. Noi demascăm mizeria politică din spatele gestului: unde ai fost până acum, domnule Rădulescu? Dacă tot ești „gospodarul” județului și te interesează doar comunitatea, până acum de ce n-ai rezolvat? Guvernele au funcționat și înainte. Sau banii și deschiderea la ministere apar magic doar acum, când s-a schimbat garda și au fost puși oamenii de casă la Palatul Victoria și prin ministere? Tonul de stăpân de moșie, ne arată că în spatele „dialogului” se ascunde un comportament autoritar, o aroganță a celui care se duce să bage pumnul în gură executivului și să arate partidului și primarilor cine taie și spânzură. După ani de zile în care s-au tocat bani și s-au îngropat instituții precum RAJDP, DGASPC, Mirajul Oltului și altele, acum aleargă cu „jalba-n proțap” la București sperând să-i spele Guvernul păcatele electorale.

„Gospodarul” care se trezește doar când vin ai lui

Așadar, o simplă privire aruncată peste așa-zisul „Jurnal de București” al președintelui de Consiliu Județean ne arată nu o vizită instituțională de bun-simț, ci un veritabil tur de forță politic. Înarmat cu un ton autoritar și cu o disperare greu de ascuns, șeful județului a luat la rând noile ministere și Palatul Victoria, cerșind de urgență 40 de milioane de lei pentru CET Govora, sub amenințarea că Râmnicul rămâne fără căldură și apă caldă. Pentru urechile neavizate, imaginea unui președinte de județ care bate la ușa Guvernului pentru binele cetățenilor pare un gest de maximă responsabilitate. Apărătorii de serviciu vor spune imediat: „Vreți să lăsați oamenii fără căldură? Omul se zbate pentru Vâlcea!”. Dar întrebarea pe care orice cetățean cu scaun la cap trebuie să o pună este alta: până acum unde a fost „gospodarul”? Dacă prioritatea zero a județului a fost mereu termoficarea, colapsul de la RAJDP și situația disperată a instituțiilor, de ce aceste probleme majore n-au fost rezolvate în mandatul trecut? Sau guvernarea a început, magic, abia acum, odată cu instalarea noilor miniștri? Rădulescu se laudă că pe el „nu îl interesează culoarea politică, ci doar comunitatea”. O lozincă simpatică pe Facebook, demontată însă de propria-i ipocrizie. Dacă interesul pur al cetățeanului l-ar fi ghidat, demersurile la fel de agresive și de „urgente” s-ar fi făcut zi de zi și pe parcursul lunilor trecute, anilor trecuți, nu doar acum, când s-au așezat pe scaune oamenii de partid potriviți.

Șantajul administrativ și afișarea puterii

Ceea ce vedem în spatele acestor filmulețe de la București nu este o negociere tehnică, ci o demonstrație de forță internă. Tonul tăios, siguranța cu care intră în birourile ministeriale – adresându-li-se demnitarilor la pertu, de la egal la egal – și pretenția de a le stabili chiar el agenda de lucru reprezintă un mesaj clar transmis clientelei politice de acasă: „Eu comand la București, fără mine nu se mișcă nimic!”. Este o formă mascată de abuz politic și administrativ. Vâlcea nu este tratată ca o comunitate care are nevoie de o strategie economică sănătoasă, ci ca o feudă personală întreținută din mila de la centru. Când primarii și instituțiile locale sunt aduse în pragul falimentului prin ani de management defectuos, singura soluție care a mai rămas este târguiala politică din birourile ministeriale.

În loc de concluzii,

România nu se reduce la nevoile punctuale ale unui județ sau la pretențiile unor baroni locali care știu să ceară bani doar atunci când la București ajung oameni de casă. Adevărata performanță administrativă nu se măsoară în numărul de poze făcute în „turneele de București” și nici în tonul imperativ folosit în fața guvernanților, ci în capacitatea de a construi instituții viabile acasă, care să nu intre în colaps de fiecare dată când se schimbă o garnitură politică. Dar, na… e mai simplu să transformi disperarea unui oraș rămas fără căldură într-o scenetă de campanie pe rețelele de socializare! Ehe, Mircia, ai grijă! Costică s-a întors de la București plin de putere și cu miniștrii la buzunarul de la piept. Să nu te trezești că te lasă la barieră, că acum e „mare jandarm” pe la Capitală. Și încă ceva, la cum se mișcă lucrurile, prietenia dintre voi rezistă doar până la următoarea împărțire de funcții! Hai, weekend fain vouă, baronilor!

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.