51 total views

Potrivit deputatului Vasile Bleotu, Biserica este un agent vital al dezvoltării armonioase şi echitabile a României, sporeşte premisele integrării internaţionale şi asigură vizibilitate ţării. Astfel, nealocarea de fonduri Bisericii privează societatea românească de oportunitatea de a internaliza valori perene, de a se desăvârşi spiritual. În interviul acordat „Ziarului Lumina“, deputatul a mai spus că politicienii, prin implicare în viaţa Bisericii, pot produce schimbări vizibile.

Sunteţi membru al Consiliului Naţional Bisericesc şi implicat în misiunea Bisericii Ortodoxe Române, în judeţul Vâlcea. În ce constă mai exact implicarea dumneavoastră în activitatea Bisericii?
Prin activitatea pe care o desfăşor în calitate de membru al Consiliului Naţional Bisericesc (CNB), încerc să asigur cadrul propice unui dialog şi al unei cooperări reale între instituţiile statului şi comunităţile însărcinate cu îndeplinirea misiunii pastorale a Bisericii Ortodoxe Române. Calitatea de deputat îmi permite, de asemenea, să pun bazele unui cadru legislativ care să susţină activitatea pastoral-misionară şi social-filantropică a Bisericii şi, implicit, a Arhiepiscopiei Râmnicului. În rândul iniţiativelor legislative care au fost încununate cu succes şi care au vizat aducerea, prin amendamente la Legea bugetului de stat, a sumelor necesare comunităţii bisericeşti, aproximativ 17 miliarde de lei vechi, pot aminti procurarea fondurilor necesare pentru construirea a opt biserici în municipiul Drăgăşani; amendamentele aprobate la Legea bugetului de stat pentru construirea Paraclisului „Sfinţii Apostoli“ din incinta Protopopiatului Drăgăşani; şi construirea unei clopotniţe cu capelă la Catedrala „Adormirii Maicii Domnului“ din aceeaşi localitate, fonduri obţinute printr-un amendament personal la Legea bugetului de stat pe anul 2010.
 
Cunoaşteţi cazuri de preoţi sau comunităţi parohiale implicate în activitatea social-filantropică?
În colegiul în care am candidat există comunităţi parohiale remarcabile. Pot aminti cu admiraţie parohia preotului Mădălin Buşagă din municipiul Drăgăşani şi parohia părintelui Cătălin Stoenete din localitatea Drăgoieşti. Majoritatea reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române din Colegiul uninominal Drăgăşani, inclus în Arhiepiscopia Râmnicului, sunt implicaţi în activităţi filantropice şi fac parte chiar din asociaţii care au ca scop sprijinirea categoriilor defavorizate prin acţiuni care fac cunoscute cuvântul lui Dumnezeu şi asigură o redistribuire a bunăstării comunităţii.
Politicienii trebuie să se implice în viaţa Bisericii
De ce credeţi că Biserica este cea mai indicată să se implice în această acţiune?
Implicarea preoţilor este legitimată de setul de calităţi pe care le dobândesc, le internalizează de-a lungul activităţii misionare. Aceştia sunt mai aproape de oameni şi le cunosc nevoile. Harul pe care preoţii îl au face posibilă identificarea şi soluţionarea acelor probleme care frânează dezvoltarea sustenabilă a comunităţii în care aceştia activează. Capitalismul, deşi a creat o bunăstare necunoscută generaţiilor precedente, a eşuat într-o oarecare măsură în a cultiva în om valorile perene şi aşa-zisul spirit prusac, care ne impune o preocupare constantă pentru generaţiile care vor veni, pentru cei nenăscuţi.

Orice politician îşi desăvârşeşte activitatea dacă se implică în viaţa Bisericii, în special în nevoile ei. Ce părere aveţi?
Dincolo de a fi o persoană publică, sunt un creştin. Un om care, prin educaţie, a dobândit un sistem de valori creştine, un mod de a-şi privi aproapele şi de a-şi conştientiza misiunea. Cred că fiecare om îşi desăvârşeşte activitatea prin implicarea în viaţa Bisericii, iar politicienii, cu siguranţă, au oportunitatea de a produce schimbări vizibile, însă ele sunt în mare parte expresia voinţei şi a nevoilor comunităţii care i-a mandatat.

De ce credeţi că este necesară alocarea de fonduri pentru activităţile Bisericii?
Această stare de fapt este, practic, consecinţa secularizării averilor bisericeşti în 1863 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Biserica a fost deposedată de sursele de întreţinere, iar Statul român şi-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent şi întreţinerea lăcaşurilor de cult, nici până în prezent retrocedarea terenurilor confiscate nefiind dusă la bun sfârşit.
Statul asigură 60% din salarii
Biserica nu iroseşte banii primiţi, ci îi foloseşte în scopuri nobile…
Cu siguranţă, majoritatea veniturilor lăcaşurilor de cult sunt destinate derulării unor activităţi filantropice. Conform statisticilor existente, Patriarhia Română are în subordinea sa peste 400 de aşezăminte social-filantropice şi implicarea Bisericii în viaţa comunităţii nu poate fi contestată. Biserica s-a dovedit a fi, în societatea românească, nu doar un partener de dialog, ci şi un agent vital al dezvoltării armonioase şi echitabile a României. Trebuie amintită, de asemenea, şi activitatea internaţională a Bisericii Ortodoxe Române care sporeşte premisele integrării internaţionale şi asigură vizibilitate ţării.

Sunt voci care spun că Statul nu ar trebui să aloce fonduri Bisericii sau că sumele acordate sunt prea mari. Ce părere aveţi?
Nicolae Steinhardt spunea că omului de astăzi îi este foame de iubire şi de sens. A stopa alocarea fondurilor bisericeşti de la bugetul de stat înseamnă a priva societatea românească de oportunitatea de a internaliza valori perene, de a se desăvârşi spiritual. Dincolo de nevoile primare, oamenii au nevoie de sens, de oportunitatea de a-şi conştientiza menirea şi limitele existenţei.

S-a discutat în ultimul timp şi despre salariile preoţilor şi ale personalului neclerical…
Statul român asigură aproximativ 60% din salariile personalului clerical şi neclerical, iar restul acestora, conform unei analize economice de bun-simţ, sunt indiscutabil comparabile cu cele ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Trebuie să fim obiectivi şi să recunoaştem, chiar să facem cunoscut faptul că impozitele, asigurările de sănătate şi cele sociale sunt plătite din fondurile proprii ale bisericilor.
De 10 ori mai puţin decât pentru învăţământ şi sănătate
Cum trebuie înţeleasă de opinia publică salarizarea de la Stat a acestora?
Conform comunicatelor de presă ale Patriarhiei Române, lunar, valoarea totală a contribuţiilor la salariile personalului din Administraţia patriarhală este de 557.472 lei noi, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale este de 575.087 lei. Deci, ceea ce se primeşte de la bugetul de stat sub forma sprijinului salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale aferente. Apoi, dintre cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 dintre cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică. În plus, din cei aproximativ 8.500 de călugări ortodocşi, numai stareţul, stareţa şi preotul slujitor din mănăstiri primesc contribuţie de la bugetul de stat la salariu. Aşadar, anual sumele alocate în bugetul de stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0,4% din PIB, adică de peste 10 ori mai puţin decât sumele alocate pentru învăţământ şi sănătate.

Aceste voci potrivnice Bisericii au atacat şi construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Ce înseamnă construirea acesteia pentru dumneavoastră?
Catedrala Mântuirii Neamului este un proiect de anvergură care trebuie susţinut. Dincolo de provocările ridicate de acest proiect, este de remarcat modul în care Biserica noastră îşi propune să facă proiectul cunoscut la nivelul societăţii şi modul în care oferă oportunitatea creştinilor să se implice în acest proiect. Construirea Catedralei Mântuirii Neamului nu va fi, în final, doar o realizare arhitectonică remarcabilă, ci expresia eforturilor coroborate ale Bisericii Ortodoxe Române şi ale comunităţii creştine de a răspunde nevoii de sens, de desăvârşire, de credinţă într-un Dumnezeu care a dat poporului român nu doar talanţi, ci şi harul şi puterea de a-i înmulţi.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.