51 total views

Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este să conţină prevederi pentru a asigura o bună activitate instituţională în momentul când Uniunea va avea aproape 30 de membri, înscriindu-se deci în viziunea unei reforme instituţionale ale cărei trei axe principale sunt: componenţa şi modul de funcţionare al instituţiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Miniştri şi consolidarea cooperării între instituţii.

Tratatul de la Nisa a fost semnat pe 26 februarie 2001 şi a intrat în vigoare la 1 februarie 2003, după ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot în parlamentul naţional, fie prin referendum.  În continuare puteţi citi o serie de informaţii despre principalele modificări introduse de Tratatul de la Nisa la nivel instituţional.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de colegislator al Parlamentului European, procedura de codecizie urmând să fie aplicată şi în domeniile: lupta împotriva discriminărilor, coeziune economică şi socială, vize, azil, imigraţie. Domeniile în care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene au fost, de asemenea, extinse. Tratatul de la Nisa asigură o bază juridică partidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care să permită mai ales stabilirea unor reguli asupra modalităţilor de finanţăre a acestora. A fost stabilit un număr maxim de 732 de mandate în Parlamentul European (în loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). Prin Tratatul de la Nisa, numărul locurilor în Parlamentul European s-a redus pentru unele state. De exemplu, Franţa are, conform Tratatului de la Nisa, 72 de locuri în Parlament, în timp ce înainte de intrarea în vigoare a Tratatului avea 87.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

În cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate două proceduri de vot: unanimitatea şi majoritatea calificată. În perspectiva viitoarei extinderi, menţinerea unanimităţii, procedură care asigură fiecărui stat drept de veto, ar putea face să apară obstacole în luarea deciziilor. Majoritatea calificată are la bază un sistem de ponderare a voturilor în cadrul Consiliului Uniunii Europene, fiecărui stat fiindu-i atribuit un anumit număr de voturi, funcţie de populaţia sa.

Tratatul de la Nisa stabileşte noi reguli ale majorităţii calificate, de aplicat începând din 2005: pentru ca o decizie să fie adoptată este necesar, pe lângă o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o Uniune cu 27 de state membre), şi ca majoritatea statelor să fi votat favorabil (14 din 27). Votul în majoritate calificată a fost extins la următoarele domenii, în care era necesară unanimitate: coeziunea economică şi socială, încheierea de acorduri internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale şi al serviciilor, cooperarea judiciară în materie civilă.

COMISIA EUROPEANĂ

Conform Tratatului de la Nisa, începând din 2005, în componenţa Comisiei Europene intră numai câte un comisar de provenienţă din fiecare stat membru. Atunci când Uniunea va avea mai mult de 27 de state membre, numărul comisarilor va rămâne acelaşi (27) şi va fi instaurat un sistem de rotaţie ale cărui reguli vor fi stabilite de către Consiliu prin vot în unanimitate. Pentru buna funcţionare a Comisiei, puterile preşedintelui acesteia au fost extinse. Preşedintele are în atribuţiile sale organizarea internă, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor. Preşedintele este desemnat de către Consiliul Uniunii Europene, prin vot în majoritate calificată.

CURTEA DE JUSTIŢIE A COMUNITĂŢILOR EUROPENE

Pentru o mai bună funcţionare a Curţii de Justiţie şi pentru scurtarea termenelor de judecată, Tratatul de la Nisa prevede unele modificări în ceea ce priveşte competenţele Curţii de Justiţie şi cele ale Tribunalului de Primă Instanţă. Curtea de Justiţie, având câte un membru din fiecare stat UE, se poate reuni în plen sau în cameră lărgită. Prin Tratatul de la Nisa, acţiunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Primă Instanţă, care va avea competenţă şi asupra unor anumite acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare asupra validităţii unui act comunitar.

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Tratatul de la Nisa prevede că fiecare stat membru are câte un reprezentant în Curtea de Conturi, numit de Consiliu prin vot în majoritate calificată. În ceea ce priveşte Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor, a fost stabilit un număr maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic şi Social este reprezentantul organismelor economice şi sociale din societatea civilă. Membrii Comitetului Regiunilor trebuie să aibă un mandat electoral în colectivitatea pe care o reprezintă.

VALORI DEMOCRATICE

Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statuând cu o majoritate de 4/5 şi după consultarea Parlamentului European, poate adresa o recomandare unui stat pe al cărui teritoriu s-a constatat existenţa riscului de violare a drepturilor fundamentale. “Declaraţia privind viitorului Europei”, anexă a Tratatului de la Nisa, cuprinde prevederi asupra statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care nu este incorporată în Tratat.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.