29 total views

Germania a respins plantaţiile modificate genetic, energia nucleară şi trenurile cu levitaţie magnetică. Acum, ţara care a inventat automobilele moderne şi tehnologia cu raze x adaugă fracturarea hidraulică pe lista inovaţiilor care o neliniştesc, scrie Bloomberg.

Oamenii de afaceri au încurajat folosirea fracturării hidraulice, o tehnologie care presupune injectarea de apă şi substanţe chimice în sol, pentru extrage gaze de şist pentru a diminua dependenţa energetică a Germaniei de Rusia. Aceasta furnizează o treime din importurile germane de gaze naturale.

Săptămâna trecută, guvernul cancelarului Angela Merkel a început pregătirea unei legi care să limiteze utilizarea fracturării hidraulice doar în cazuri rare, spre deosebire de Statele Unite, unde se foloseşte des această metodă de extracţie. Proiectul de lege va permite folosirea fracturării doar dacă nu sunt folosite substanţe chimice toxice şi când există certitudine că nu vor fi poluate apele subterane.

Aceste restricţii reprezintă un obstacol pentru directorii executivi ai marilor companii, care spun că parlamentarii se supun prea uşor temerilor populaţiei că noile tehnologii vor afecta mediul înconjurător. Ei consideră că aversiunea faţă de risc limitează competitivitatea unei naţiuni care a descoperit fisiunea nucleară folosită pentru detonarea bombelor atomice şi care este condusă din 2005 de un fizician prin pregătire profesională, cancelarul Merkel.

„Dacă ne facem un obicei din a refuza riscul, vom duce această societate în mormânt”, a spus Karl Ludwig Kley, CEO al Merck KgaA, cea mai veche companie de produse chimice şi farmaceutice la nivel mondial.

Germania nu este singura ţară care respinge fracturarea hidraulică la scară largă, culturile modificate genetic şi energia nucleară. Fracturarea hidraulică este interzisă în Franţa iar guvernul Marii Britanii, deşi susţine această practică, s-a confruntat opoziţiei unor grupuri ca Partidul Verde sau Greenpeace. Italia şi Grecia au respins energia nucleară înainte de decizia lui Merkel de a opri toate reactoarele germane până în 2022 în urma accidentului nuclear de acum trei ani de la Fukushima, din Japonia.

„Angoasă germane”

Norbert Reithofer, CEO-ul BMW (Bayerische Motoren Werke), foloseşte termenul de „angoasă germană” pentru a explica paradoxul german, un popor cu spirit inovator dar care ezită să accepte schimbările tehnologice.

„Angoasa germană se referă la modul în care acestei ţări îi place să se implice în discuţii lungi şi pline de îngrijorări atunci când vine vorba de a face schimbări radicale, pentru că germanii au tendinţa să vadă mai multe probleme decât oportunităţi”, a spus Reithofer.

Situaţia este asemănătoare cu cea a automobilelor electrice. BMW pune la dispoziţie atât automobile electrice cât şi hibride, care se pot conecta la surse de curent, însă intrarea acestor modele pe piaţa germană a fost mai lentă decât în SUA sau Japonia, tot din cauza reacţiei germanilor la noile tehnologii.

Beneficii sacrificate

Înclinaţia spre sacrificarea beneficiilor noilor tehnologii cum ar fi gazele de şist are la bază un puternic sentiment că natura trebuie protejată, mai ales că Germania are o densitate a populaţiei destul de ridicată, adaugă Reithofer.

Germania are suficiente rezerve de gaze de şist pentru a majora producţia internă de gaze de la 10% din consumul total în prezent la 35%, potrivit unei analize a companiei IHS Global. Preţurile europene ale gazelor ar putea scădea cu 20% dacă aceste rezerve ar fi exploatate.

BASF, liderul mondial în domeniul producţiei de chimicale, a resimţit direct refuzarea tehnologiilor. Sătulă de ostilitatea publicului şi de lipsa de compromisuri a politicienilor cu privire la culturile modificate genetic, compania a oprit cercetările ştiinţifice din Europa şi în 2012 a mutat operaţiunile în SUA, unde tehnologia este utilizată la scară largă.

Oamenii de ştiinţă pleacă din ţară pentru a profita de oportunităţile din străinătate. Câţiva dintre cei mai buni profesori universitari ai Germaniei emigrează şi ţara nu atrage destul talent străin pentru a compensa acest neajuns, potrivit unui raport din februarie al comisiei guvernamentale germane de experţi în cercetare şi inovare.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.