Într-o zi mai pe-nserate,
Pe la Curtea de Apel,
A venit sentinţa frate
Unde-am rămas fără el!
După vestea cea măreaţă
Dată de judecători,
Nenea Gică, zis Zgălbeaţă
Ne-a spus prin comunicatori,
Că e greşită sentinţa
Şi că n-are niciun sens
Şi că el e preşedinte
În ianuarie ales,
Şi că ce-au spus magistraţii
Este chiar lipsit de noimă,
Ca să-i dea lui fibrilaţii
El, respectând orice normă.
Opoziţia nebună
Vrea să speculeze cazul,
Să-l înfunde pe nea Gică
Şi să dea de el necazul.
Să-i pună de toate-n spate,
Făcute şi nefăcute,
Asta nu este dreptate
Că doară nu-l cheamă “Lute”.
Că-n această funcţiune
Dată pe-al său înţeles,
Ştie-ntreaga naţiune
Că a fost cinstit ales.
În demersul arătat
Nu a avut pic de frică
Că nenea Gică Păsat
A fost doară cu Romică.
Şi nu spun numai atât
Căci Consiliul a votat,
Martor e nea Cauciuc
Care-i coleg cu Păsat.
Nu ştim de ce nea Prefectu’
Care zice că-i corect,
A făcut el pe deşteptul
Să ne suspende de drept.
Zice că-i o lege care,
De te duci la Tribunal
Uite-aşa, fără-ntrebare,
Te suspendă temporar.
Nu-nţeleg unde-i fisura,
Doar noi clar am aranjat,
Să nu dea ăştia cu gura
Să ne facă de rahat.
Domn’ Dirinea, secretarul,
A jurat pe sfânta cruce,
Că nu vom mânca amarul
Până ăştia nu s-or duce!
La fel şi doamna Avram,
Care-i cu legalitatea,
Ne-a spus că n-avem probleme neam,
Cât timp ea-i… autoritatea!
Dar acum, repetitiv,
Obsedat de-acea sentinţă,
Poate fi chiar negativ
Ca să trecem la căinţă.
Nu-nţelegem care-i scopul
De tot suntem criticaţi,
Că în iunie norodul
Ne face pe toţi rataţi.
Nu înţelegem norodul
Care tot forţează nota
Şi vrea să ne schimbe locul,
Să ne ducă la Golgota.
Dar vor trece şi-aste lucruri,
Că doară patronul nostru,
Afumat şi printre mucuri
Se duce la tatăl nostru.
De-aia zicem prin urmare,
Cît suntem noi la ciolan,
Ne apără tatăl nostru
Împreună cu Buican.
Semnează
Cetăţeanul turmentat