48 total views

Combaterea corupţiei şi crearea de noi locuri de muncă, pe primele poziţii în preocupările râmnicenilor

Am sintetizat câteva observaţii jurnalistice legate de rezultatele unora dintre recentele sondaje de opinie efectuate, strict în ce priveşte situaţia politică din Râmnicu Vâlcea. Intenţia publicării acestor date are la bază dorinţa mea de a provoca partidele să facă publice rezultatele sondajelor comandate şi detaliile tehnice ale realizării acestora. Datele nu exprimă opinii personale, fie că vă vine să credeţi sau nu. La finalul materialului voi face câteva mici observaţii şi despre sondaje.

sondaj-de-opinie

 

  1. Mircia Gutău este pe primul loc la capitolul notorietate (peste 50%). Este un potenţial candidat, luat în calcul foarte serios de râmniceni ca variantă de primar în lipsă de prea multe variante. Încă beneficiază de aprecieri pentru realizările edilitare din perioada 2004 – februarie 2010. Are însă o uriaşă problemă de imagine din cauza celor DOUĂ condamnări penale (ispăşite) pentru fapte de corupţie comise în exerciţiul funcţiei de primar.
  1. La capitolul intenţie reală de vot, calculată corect, deputatul Romeo Rădulescu şi Mircia Gutău sunt la distanţă de numai câteva procente din opţiuni. Potenţialii candidaţi la funcţia de primar, membri ai PNL, însumează aproape 20% (într-un anume sondaj ceva mai mult) din preferinţe, primarul interimar Ion Gigi Matei (PSD) nu se apropie de 15% din totalul opţiunilor.
  1. Peste 20% dintre cei chestionaţi aşteaptă un alt candidat.
  1. Niciun partid nu va avea majoritate politică în Consiliul Local Râmnicu Vâlcea, dacă situaţia se păstrează (PNL – aproximativ 35%; PSD – aproximativ 22%; însumat, alte formaţiuni – aproximativ 18%; indecişi/nu se prezintă la vot – 25%; statistic se demonstrează că, în ziua alegerilor, numărul celor care nu se prezintă la vot este cel mai mare, restul din acest ultim procent încearcă să-şi folosească votul util).
  1. Priorităţile, în ordinea enunţată de respondenţi, sunt: combaterea corupţiei şi măsuri care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă (ambele peste 60%, în termeni reali, în majoritatea cercetărilor, situaţie care impune o analiză complexă); delimitarea atribuţiilor administrative de obligaţiile politice (reper interesant, în opinia mea, dar pentru că a fost studiat, din câte am reuşit să aflu, într-un singur sondaj, nu-mi permit să fac public procentul); reducerea taxelor şi impozitelor şi a costurilor utilităţilor publice, extindere utilităţi (peste 25%); ordine publică, salubritate, protecţia mediului (18-20%); servicii sociale, altele.
  1. Aşa cum era de aşteptat, există tot mai multe solicitări din partea cetăţenilor privind promovarea de figuri proaspete, persoane competente şi cu imaginea nealterată de controverse, în special în ce priveşte administratea fondurilor publice.

Sondajele sunt radiografii de moment ale opţiunilor unor grupuri, opţiuni care evoluează, în timp, într-o direcţie sau alta, în funcţie şi de acţiunile beneficiarilor. Există o tendinţă tot mai clară a formaţiunilor să-şi “elaboreze” sondaje (se susţine că sunt comandate unor institute profesioniste, dar la nivel local foarte rar cercetările sunt puse la dispoziţia analizei publice în întregime), coroborată cu o nepăsare acută a societăţii civile în a studia constant ce note dă electoratul adminsitraţiilor pe parcursul mandatelor politice.

Deşi sunt semne că populaţia pare a reacţiona împotriva corupţiei, în Râmnic, populaţia cu drept de vot nu are încă o conştiinţă unitară şi o cultură politico-adminsitrativă solidă. Cei mai mulţi dintre cetăţeni abia dacă au o vagă idee despre ce se petrece concret în forurile legislative locale şi instituţiile ale căror decizii se răsfrâng direct asupra calităţii vieţii fiecăruia dintre noi. Ceilalţi, preferă încă să stea departe de temă. Lipsesc cu desăvârşire dezbaterile civilizate şi obiective între politicieni, în urma cărora cetăţeanul să aibă o şansă reală să-şi formeze o părere cât de cât corectă despre capacităţile şi intenţiile fiecăruia. Veţi fi tentaţi să puneţi situaţia asta în sarcina jurnaliştilor. În realitate, politicienii se complac într-un dialog al surzilor, fiecare vorbeşte la fereastra lui (era să scriu tejgheaua), refuză cu obstinaţie dialogul public interpartinic sau de pe poziţii opuse. Singurele momente în care pot fi “cântăriţi” sunt şedinţele de consilii locale ori de judeţene, dar în majoritatea cazurilor acestea sunt dominate de politicianism, ipocrizie, demagogie… Continuaţi dvs lista.

Nota bene! Puţinele cifre prezentate sunt medii între răspunsuri la întrebări similare din sondaje cu comanditari diferiţi (obţinute pe surse, asta e!), calculate cu ajutorul unui vechi colaborator cu studii şi experienţă în domeniu. Din păcate, şi de această dată am căzut de acord că sondajele suferă vizibil la capitolul temeinicie a cercetării (în ultima vreme, cercetările efectuate prin metoda CATI nu sunt comparate cu sondaje realizate prin alte metode, spre exemplu, întrebările de verificare sunt… “subţiri” sau chiar lipsesc, în unele cazuri ş.a.). Este şi o posibilă explicaţie a greutăţii cu care ajung astfel de cercetări în spaţiul public, transparenţei fiindu-i preferate zvonurile. Să nu uit! În cazul Consiliului Judeţean Vâlcea, situaţia reflectată de sondaje pare şi mai interesantă. ( Adrian Pană )

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.