45 total views

Premierul maghiar Viktor Orban a câştigat încrederea alegă­torilor cu promisiunea că va face din Ungaria „un loc unde merită să trăieşti, să lucrezi şi să întemeiezi o familie“ şi după victoria zdrobitoare de duminică s-a declarat mândru că a primit „un nou mandat pentru a-şi continua munca“.

Un rol important în construirea Ungariei descrise de el îl are bunăstarea omului de rând, iar pentru aceasta guvernul Orban a redus cu 20% facturile la gaze şi electricitate. Premierul a promis că tăierile vor continua, iar în cele din urmă ungurii vor avea cea mai ieftină energie din Uniu­nea Europeană. Viitorul se arată atrăgător, dar ce preţ vor plăti ungurii pentru bunăstarea care li se promite? Unii analişti se tem că Rusia va juca un rol principal de durată în scenariul scris de Orban.

Guvernul condus de partidul lui Orban, Fidesz, a anunţat în februarie că va reduce preţurile la gaze cu 6,5% începând cu 1 aprilie, cu nicio săptămână înainte de alegerile parlamentare.

Unii analişti consideră că premierul îşi permite să ia astfel de măsuri pentru că Budapesta ar fi convenit cu Moscova ca preţul gazelor ruseşti vândute Ungariei să fie redus ca parte a acordului pentru construirea de către compania Rosatom, deţinută de statul rus, a două noi reactoare la singura centrală nucleară din Ungaria, Paks, potrivit EurActiv. Proiectul va fi finanţat în proporţie de 80% cu bani ruseşti.

Aleksei Miller, CEO-ul Gazprom, s-a întâlnit cu premierul Orban la mijlocul lunii decembrie în Budapesta cu doar câteva săptămâni înainte de anunţarea acordului privind centrala nucleară, spune Andras Deak, membru al Institutului Ungar pentru Relaţii Internaţionale, într-un articol publicat de institutul de cercetare The Heinrich Böll Foundation, afiliat Partidului Ecologist din Germania. Acesta subliniază că cea de-a treia rundă de tăieri ale preţurilor la gaze şi electricitate pentru consumatorii casnici a fost anunţată la o săptămână după vizita lui Orban la Moscova. Aceste coincidenţe îi fac pe unii observatori să bănuiască că între acordul de împrumut cu Rusia şi reducerea facturilor la gaze aplicată de guvernul maghiar există o legătură.

Guvernul de la Budapesta a negat că ieftinirea gazelor are de-a face cu acest acord, însă o înţelegere privind reducerea preţului gazelor cumpărate de la ruşi nu ar fi surprinzătoare, notează The Economist.
Rusia îşi foloseşte tehnologia nucleară ca „levier pentru a deschide uşi“

Acordul cu Rusia pentru extinderea centralei de la Paks a fost prezentat de guvernul Orban la superlativ, însă lucrurile nu stau chiar aşa. Unele contracte încheiate de Rosatom au termeni mai atrăgători, cum este cazul acordului pentru cele două reactoare de la Phuoc Dinh din Vietnam, care vor costa aproximativ 10,5 miliarde dolari (7,6 miliarde euro). De asemenea, Belarusul a primit finanţare din partea Rusiei la o dobândă de sub 4%, în timp ce Ungaria s-a împrumutat de la ruşi la o dobândă de 4-4,9%, explică Deak.

Guvernul maghiar susţine că noile reactoare le vor înlocui pe cele vechi, care folosesc tot tehnologie rusească, însă calendarul construcţiei celor două reactoare arată altceva, notează Deak. Potrivit programului, reactoarele vechi şi cele noi de la Paks vor funcţiona în paralel timp de cinci ani, între 2028 şi 2032, ceea ce presupune investiţii mari în pregătirea personalului suplimentar şi în capacităţile de transport. Mare parte dintre aceste capacităţi nu vor mai fi folosite după deconectarea graduală a reactoarelor vechi, între 2032 şi 2037. Singurul mod rezonabil din punct de vedere economic de a utiliza aceste capacităţi de transport şi lucrătorii calificaţi este construcţia a două noi reactoare, ceea ce înseamnă că Ungaria s-ar lega de Rusia printr-un acord nuclear similar în următorii 4-8 ani, concluzionează Deak.

„Ruşii privesc tehnologia nucleară ca pe un produs excelent de export“, a explicat Barbara Judge, fostă preşedintă a Autorităţii privind Energia Atomică din Marea Britanie, într-un interviu pentru CNBC.

„Rusia foloseşte secorul nuclear ca parte a strategiei de a deveni o putere economică geopolitică“, a subliniat ea. Acest lucru este posibil împrumutând bani ţărilor mai sărace.

„De obicei, ţările care au nevoie de energie nucleară nu dispun de bani pentru a o produce“, spune Judge. Rusia foloseşte banii împrumutaţi ţărilor pentru ca acestea să cumpere tehnologie nucleară „ca levier pentru a dechide uşi“, concluzionează aceasta. Sunt zvonuri care spun că guvernul Orban a vrut iniţial să împrumute de la Rusia 5 miliarde de dolari şi nu neapărat ca să construiască noi reactoare la Paks.
Budapesta şi-ar putea negocia direct contractele cu Gazprom

Unii analişti consideră că Ungaria, prin politica de renaţionalizare a jucătorilor din industria energiei, va putea negocia direct cu Rusia un nou acord pe termen lung privind importul de gaze, care va cuprinde preţuri mai mici.

Producătorul maghiar de electricitate MVM, deţinut de stat, a cumpărat în toamna anului trecut traderul maghiar de gaze naturale al grupului german E.ON, dând astfel posibilitatea guvernului de la Budapesta să negocieze direct contractele cu Gazprom.

Rusia vindea Ungariei în 2012 gaze la preţul de 390,8 dolari pe mia de metri cubi, potrivit Izvestia. Contractul curent prin care Ungaria cumpără de la Gazprom, com­pania care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti, expiră în 2015.

continuarea pe http://www.zf.ro/zf-24/ce-pret-vor-plati-ungurii-pentru-bunastarea-cu-care-i-a-convins-orban-sa-l-realeaga-12423746

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.