33 total views

Anul trecut, preşedintele Comisiei Europene, popularul Jose Manuel Barroso anunţa bucuros că, Uniunea Europeană a depăşit problemele financiare generate de datoria suverană a ţărilor din zona euro. A spus sau nu a spus adevărul, preşedintele Comisiei Europene? Să încercăm să analizăm situaţia din 2014 a ţărilor din zona euro:

 

Grecia – ţara care a generat efectul de “bulgăre rostogolit” al economiilor europene, este prezentată ca o veritabilă reuşită a planului de salvare, a zonei euro. În 2009, când a explodat datoria suverană din zona euro, Grecia avea o datorie externă de 156 % din PIB. După primul bailout ( ajutor financiar) al Greciei, datoria externă a ajuns la 177,2% din PIB. Fără să pretindem că suntem specialişti în economie mondială, nu putem să nu constatăm că datoria suverană a Greciei a crescut, în loc să scadă. Ajutorul European, în jur de 250 miliarde de euro, a fost un tratament insuficient pentru însănătoşirea economiei greceşti. Grecia nu-şi poate permite finanţarea costurilor în momentul de faţă, prin acoperirea cu producţia internă, ea fiind în continuare dependentă de sprijinul creditorilor externi. Pentru restul ţărilor aflate în aceeaşi situaţie cu Grecia – vezi tabelul alăturat – diferenţele dintre raportările oficiale ale Comisiei Europene şi realitatea dezolantă.

Dispoziţiile tratatului de la Maastricht din 1991, privind obligativitatea ţărilor membre ale Uniunii Europene să îndeplinească cumulativ cele două condiţii financiare, respectiv o inflaţie mai mică de 3% din PIB şi o datorie externă de maxim 60% din PIB, nu sunt respectate decât de patru ţări din cele 17 aflate în zona euro ( Finlanda, Danemarca, Suedia şi Luxemburg). Apare cu atât mai straniu orientarea popularilor europeni de a-l susţine la preşedinţia Comisiei Europene pe luxemburghezul Jean Claude Junker, fostul preşedinte al Eurogrup ( reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro) atâta timp cât planurile de revitalizare ale zonei euro, par sortite eşecului.

Concluzia care se desprinde , este că popularii europeni nu au în cap decât diminuarea cheltuielilor publice pentru a preveni creşterea deficitelor bugetare, însă acest lucru nu stimulează cererea care reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii.

Socialiştii europeni, spre deosebire de adversarii lor popularii, îşi propun în cazul în care vor prelua preşedinţia Comisiei Europene prin persoana actualului preşedinte al Parlamentului European, eurodeputatul german Martin Schulz, să reducă taxele pentru salariaţii cu venituri mici şi pentru angajatorii acestora. Astfel, ei vor să restabilească situaţia financiară a celor care au fost cel mai dur loviţi de criza şomajului, determinată de ideile fiscale ale popularilor europeni.

Până în prezent pieţele financiare sunt calme, datorită intervenţiei Băncii Centrale Europene, dar această instituţie trebuie să elimine acum capacitatea în exces şi să accelereze inflaţia la 2%, altfel, criza s-ar putea întoarce. Uniunea Europeană trebuie să ia o decizie destul de importantă în ceea ce priveşte nivelul impozitelor. Rata de impozitare în Statele Unite ale Americii este de 35% la nivel federal, în timp ce în Uniunea Europeană avem un nivel aproximativ de 25 %, iar în curând de 15%.

Acest lucru nu este benefic economiei Uniunii Europene, pentru că va determina o taxare excesivă a forţei de muncă pentru acoperirea deficitelor bugetare. SUA care are o productivitate a muncii mult mai crescută decât Uniunea Europeană şi care dispune şi de rezerve de materii prime mai mari, precum şi tehnologie avansată, îşi poate permite menţinerea acestei cote de impozitare a profitului de 35%, lucru care ar trebui să determine analiştii economici din Uniunea Europeană la o analiză profundă.

În concluzie, stimaţi electori români, 25 mai nu este o zi oarecare, în care forţele politice vă îmbie să tot ieşiţi din casă şi să votaţi. Ea se poate transforma, fie în bila câştigătoare pentru dvs. şi copiii dvs., fie în biletul necâştigător, atât pentru voi cât şi pentru urmaşii voştri.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.