64 total views

Viciversa! Viţăvercea! Das ist pă dosăn! îţi vine să strigi la auzul candidaturii lui Herr Iohannis la preşedinţia PNL. „Neamţul” n-a prea avut treabă cu viaţa de partid, a stat la Sibiu, de unde a zburat când şi când la sediul central din Bucureşti, nu cunoaşte reţelele liberale din teritoriu, nu a avut contacte cu baronii PNL la ei acasă, nu are, la urma urmei, experienţă de conducere politică, doar executiv-administrativă, la nivel de primărie.

Iar în acest moment e greu de crezut că se poate califica la locul de muncă. Sunt vremuri grele, în care PNL nu se poate lipsi de o conducere experimentată şi cu autoritate. Aşa cum a făcut în 2012, când şi-a înghiţit limba după ce jurase că îşi dă demisia din partid, din viaţa politică, din sistemul solar etc., Crin Antonescu putea să revină la şefia PNL. Fanfaronada demisiei sale anunţate n-a folosit câtuşi de puţin PNL.  Cel puţin anul acesta, liberalii mai au nevoie de Antonescu la conducere.

Nu şi la candidatura pentru preşedinţia României. În toate sondajele, coeficientul lui de încredere este net inferior celui al lui Iohannis. Şi, mai rău decât atât, cota de popularitate a lui Antonescu este în scădere neîncetată de doi ani încoace. Este un politician uzat, potenţialul lui de creştere fiind practic nul. Sunt zone la dreapta, şi chiar la stânga, din care Iohannis poate lua voturi proaspete, Antonescu nici pe cele vechi nu ştie dacă le poate menţine.

În plus, Ponta s-ar simţi mult mai în largul lui într-o confruntare cu Antonescu, pe care îl poate toca cu „trădarea celor mai nobile idealuri ale USL” şi „trecerea de partea lui Băsescu”. Pe Iohannis i-ar fi mult mai greu să-l apuce.

Pe de altă parte însă, aşa cum declara în interviul ziarului Gândul, Iohannis nu se consideră suficient de bine pregătit pentru preşedinţia României. Şi nu poţi să pleci la drum cu un candidat care nu are destulă încredere în sine.

Oricum, Iohannis la şefia PNL înseamnă închiderea oricărei căi de întoarcere în USL, întoarcere imposibil de justificat acum altfel decât prin foamea de ciolan. Dacă în urmă cu 3 ani, alianţa contra naturii cu PSD avea raţiunea luptei împotriva lui  Băsescu, acum, când Băsescu pleacă de la Cotroceni şi partidul-chiştoc al pupilei sale Udrea nu contează, lipirea liberalilor ca abţibild pe botul limuzinei lui Ponta e fripturism curat. Şi ar însemna sfârşitul partidului Brătienilor.

Dincolo de figurile cu care va defila, important  mi se pare pentru PNL, ca, de altfel şi pentru PDL,să nu-şi structureze politica pe termen scurt, pe cursa prezidenţială din acest an. Dacă vor da preşedintele României, bine, dacă nu, nu.

Un PNL ferm conturat într-o alianţă de dreapta, pe termen lung, e poate mai important pentru România decât numele ocupantului de la Cotroceni.

Cristian Tudor Popescu, senior editor al ziarului Gândul

http://www.gandul.info/puterea-gandului/das-ist-pa-dosan-12660165

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.