Unde sunt banii copiilor, domnule Rădulescu, domnule Mărgărita?

Strigăt de revoltă și nu vorbim despre borduri, asfalt sau orgolii politice. Vorbim despre niște copii care au fost abandonați de părinți și care acum sunt abandonați a doua oară de stat, chiar în momentul în care au cea mai mare nevoie de sprijin. Să îi lași pe drumuri, la 18 ani, fără acei 7.650 de lei, plasa lor de siguranță pentru o chirie, pentru mâncare, pentru un început de drum, în timp ce tu te filmezi la recepții și tai panglici, este o dovadă de o cruzime administrativă fără margini.

• Sclavia indiferenței – orfanii Vâlcii, abandonați de stat la 18 ani!

• Milioane pentru PR, zero lei pentru orfani. Cum îi lasă DGASPC Vâlcea pe drumuri pe tinerii care ies din sistem, refuzându-le dreptul legal.

• De la „cărător de geantă”, la călău de destine: managementul „gol” de la DGASPC și marea umulință a tinerilor de 18 ani.

• Trădați de „părintele” stat: tinerii din Vâlcea care încept viața de adult cu foame și promisiuni deșarte.

• De ce nu-și primesc banii de la DGASPC? Vâlcea, „plasa de siguranță„ a orfanilor, furată de incompetența politrucilor.

• Cine decontează abandonul acestor copii?

ANALIZĂ | Abandonul de Stat – copiii Vâlcii lăsați pe drumuri fără „plasa de siguranță”.

Unde sunt banii tinerilor care părăsesc sistemul de protecție? În Vâlcea comunicatelor pompoase, totul este roz. Se atrag milioane de euro, se modernizează spitale pe hârtie și se zâmbește larg în clipuri pe Facebook. În realitatea crudă de lângă noi, există tineri care, la 18 ani, ies pe poarta centrelor de plasament doar cu hainele de pe ei. Deși legea le garantează o indemnizație de ieșire din sistem de 7.650 de lei, la DGASPC Vâlcea, unii tineri așteaptă de luni de zile banii care ar fi trebuit să le asigure primul acoperiș deasupra capului. Sunt mințiți, plimbați și ignorați. Sunt, practic, abandonați din nou de singurul „părinte” pe care l-au avut: Statul.

Legea e clară, inima administratorilor e de piatră

În septembrie 2022, Ministerul Familiei promitea o „răsplată extraordinară” pentru copiii aflați în grija statului. Suma de 7.650 de lei a fost gândită ca o „plasă de siguranță” pentru cei care își iau viața în piept. Pentru un tânăr care nu are o casă unde să se întoarcă, acești bani înseamnă diferența dintre a dormi într-o cameră închiriată sau a dormi în gară. Surse din interiorul Consiliului Județean Vâlcea ne-au dezvăluit un adevăr cutremurător și anume, la DGASPC Vâlcea există mai mulți tineri care au împlinit 18 ani anul trecut, au optat pentru ieșirea din sistem și nici până astăzi nu și-au văzut banii. Sunt tineri care au plecat de mult din centre, dar care se lovesc de un zid de tăcere și de scuze birocratice când își cer dreptul legal.

Priorități de fațadă, dar milioane pentru PR și mărunțiș pentru orfani?

Cum este posibil ca o instituție subordonată Consiliului Județean Vâlcea să invoce lipsa de fonduri sau „proceduri” în cazul unor tineri vulnerabili, în timp ce bugetele pentru promovare și „strategii de imagine” sunt mereu alimentate la timp? Domnilor Rădulescu, Mărgărita, Jana Diaconu, Alina Lupu… ați încercat vreodată să vă puneți în locul unui tânăr de 18 ani care nu are pe cine să sune la finalul zilei? Ați încercat să înțelegeți ce înseamnă să fii „plimbat” de la un ghișeu la altul când tu nu ai bani de mâncare pentru a doua zi? Se pare că nu! Pentru dumneavoastră, acești copii sunt doar cifre într-un tabel, în timp ce pe rețelele sociale vă erijați în mari protectori ai comunității.

După groaza de la Centrul „Andreea”, vine umilința de la ieșire

Județul nostru a fost deja zguduit de realitățile sinistre din centrele de protecție (vezi cazul Centrului „Andreea”). Se pare însă că trauma nu se oprește odată cu majoratul. Statul român, prin reprezentanții săi locali din Vâlcea, le frânge aripile exact când acești copii încearcă să zboare. Să promiți prin lege un ajutor de 7.650 de lei și să nu îl dai este mai mult decât o eroare administrativă. Este o trădare!!! Acești tineri nu cer pomană, cer ceea ce legea le-a acordat pentru a nu ajunge victimele străzii, ale traficului de persoane sau ale deznădejdii.

O întrebare pentru „bunii gospodari”

Domnule președinte al Consiliului Județean, domnilor directori din DGASPC, aveți curajul să priviți în ochi un tânăr care a ieșit din sistem anul trecut și care încă vă așteaptă semnătura pentru a-și primi banii de chirie? În timp ce vă lăudați cu „proiecte record”, acești tineri simt gustul amar al abandonului instituțional. Dacă nu sunteți capabili să asigurați startul în viață pentru câteva zeci de copii ai județului, toate milioanele de euro atrase pentru „dotări” sunt nule. Pentru că dotările nu țin loc de caracter și nici de responsabilitate față de cei mai slabi dintre noi. Domnilor, dați-le banii copiilor! Nu sunt banii voștri, sunt dreptul lor la un viitor care să nu înceapă cu o foame cruntă și cu un sentiment de nedreptate.

DGASPC – instituția care a ajuns să fure startul în viață al unor orfani pentru a acoperi incompetența unei conduceri impuse politic

Ceea ce se întâmplă astăzi la DGASPC Vâlcea nu este un accident, ci rezultatul firesc al unei instituții „avariate grav administrativ”, așa cum scriam încă din octombrie anul trecut. Atunci când criteriul de selecție pentru conducerea unei entități care gestionează destine umane nu este competența, ci numărul de afișe lipite în campanie sau abilitatea de a căra geanta „împăratului” pe scările Consiliului Județean, rezultatul este dezastrul pe care îl vedem astăzi.
Directorul Mărgărit, un individ care pare extras direct din manualul de „politruci fără școală”, demonstrează că poți conduce o instituție mamut fără să deții, conform declarației de avere, nici măcar „un pat unde să dormi”, dar mai ales fără să deții empatia necesară pentru a înțelege drama unui copil de 18 ani. Este profilul clasic al „cărătorului de genți” promovat pentru slugărnicie, nu pentru viziune. Sub mandatul său, DGASPC a devenit o rampă de transfer către CJ pentru activul de partid, în timp ce beneficiarii reali — copiii abandonați — au devenit ultimele priorități.

Este strigător la cer să vedem cum DGASPC participă în proiecte europene de „viață independentă”, în timp ce, în realitate, le taie tinerilor singura sursă de independență: indemnizația legală de 7.650 de lei. Unde sunt banii? S-au scurs în salariile celor 18 angajați ai departamentului de „dezinstituționalizare” care, după cum spun sursele, nici nu trec pe la birou? Sau s-au pierdut în hățișul unei bugetări eronate făcute de oameni care nu știu să citească un bilanț, dar știu să asculte când „se sună adunarea la partid”? Domnilor de la județ, opriți acest simulacru! Nu puteți construi un județ „european” pe umilința unor tineri care nu au pe nimeni să îi apere. Când un director este „gol” de idei și de scrupule, singura soluție este plecarea. Vâlcea nu mai poate fi moșia unde copiii statului sunt lăsați pe drumuri pentru ca politrucii de partid să își poată încasa salariile de mii de euro. Plătiți-le copiilor banii! Este ultima fărâmă de demnitate pe care o mai puteți salva dintr-o instituție pe care ați prăbușit-o sub greutatea incompetenței voastre.