42 total views

Alegerile europarlamentare au deschis anul electoral 2014 în România, a cărui miză este reprezentată de rezultatul alegerilor prezidenţiale din toamnă. Scrutinul care urmează este încărcat cu multiple semnificaţii, întrucât în acest an se împlinesc 25 de ani de la Revoluţia din 1989, dar în acelaşi timp în România asistăm la un faliment al sistemului politic, dublat de un faliment al încrederii în instituţii. Europarlamentarele au fost urmate de o reconfigurare a alianţelor din Parlamentul României şi, de aici încolo, zarurile spre prezidenţiale au fost aruncate.

Contextul politico-social

Datorită multiplelor consecinţe, 2014 este probabil cel mai important an de după 1989. Ca în cazul alegerilor europarlamentare, dezbaterile pe marginea scrutinului prezidenţial par să fie lipsite de substanţă, de conţinut. Dincolo de absenţa componentelor care îi vizează direct pe cetăţeni, niciun proiect politic major nu a fost enunţat până în prezent, ceea ce face şi mai dificilă modificarea electoratului. În vecinătatea României au loc evoluţii cu finalitate greu previzibilă, care vor avea implicaţii asupra politicii interne. În afara europarlamentarelor, alegeri mai au loc în Belgia, Franţa, Grecia, Irlanda, Lituania, Marea Britanie, Slovacia, Suedia, s.a.. Contextul euroalegerilor a încălzit dezbaterea politică din România, iar evoluţiile din estul Ucrainei şi referendumurile din Scoţia, Veneţia şi Catalonia vor fi prilej de exacerbare a atitudinilor naţionaliste şi a tentaţiilor separatiste. Evoluţiile par atât de complexe, încât practic, la această oră, totul pare posibil. Iar singura regulă a (pre)campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale este : fără reguli !

Media

În competiţie, sunt favorizaţi acei candidaţi cu vizibilitate mediatică şi atitudine neutră sau favorabilă din partea presei şi formatorilor de opinie. Sunt deja clare unele politici redacţionale în favoarea unui partid sau candidat. De altfel, în România cu greu putem identifica un canal media independent, fără conexiuni sau simpatii politice. Dacă timpii de antenă sunt alocaţi şi măsuraţi de CNA pe perioada campaniei electorale, problema candidaţilor este legată de accesul şi atitudinea segmentelor media (mai ales televiziuni) până la momentul campaniei propriu-zise.
Concluzie: marile partide au acces la mass-media, pe care le vor folosi intens în multiplicarea mesajelor pozitive şi atacarea adversarilor. Stânga pare, din nou, avantajată. Deloc de neglijat rolul new/social media, mulţi candidaţi demarând deja campanii pe site-uri specializate, bloguri, facebook şi twitter. Judecând după modul de utilizare a new media, dreapta pare să aibă campanii mult mai coerente şi active. Şi dreapta şi stânga au mesaje clare legate de aceste subiecte, însă Opoziţia este clar favorizată putând aborda critic dificultăţile Puterii în gestionarea subiectelor majore.

Preferinţele lui Băsescu

Evident preşedintele va dori un candidat care să-i semene şi cu care, eventual, să facă tandem în perspectiva anului 2016 (Traian Băsescu nu a ascuns dorinţa de a fi premier). Atitudinea sa va fi extrem de importantă pentu lupta dintre turul 1 şi turul 2 la prezidenţiale. Dacă nu va reuşi să impună un candidat în turul 2, atunci va alege după principiul “răului mai mic”. De asemenea, este important şi dacă va decide să intre în tandem cu un candidat la prezidenţiale, candidaţii compatibili cu el fiind fie un tehnocrat ( Mugur Isărescu, Raed Arafat), fie unul din liderii dreptei (Klaus Iohannis, Mihai Răzvan Ungureanu, Emil Boc, Elena Udrea).

Decizia lui Ponta/PSD

Acest indicator este legat fundamental de decizia lui Victor Ponta de a candida sau nu. Evident, însă, premierul va lua o decizie după ce va analiza toate scenariile posibile. În cazul în care nu va candida, va prefera acel candidat cu care să poată forma un tandem şi cu care să poată coabita “în linişte”. Ultimele semnale politice indică intenţia lui Victor Ponta de a candida, o potenţială problemă fiind succesoratul de la conducerea Guvernului şi a PSD.

Extern

Fără a absolutiza, dar şi fără a minimaliza rolul atitudinilor exprimate fie pe filiere politice, fie pe cele statale sau private, cancelariile occidentale (Bruxelles, Berlin, Londra şi Paris), alături de Washington, vor fi modelatoare ale percepţiilor legate de actorii politici din România. Suplimentar, atitudinea ţărilor vecine va juca un rol important.
Concluzie: dintre candidaţii posibili, cei care au fost implicaţi în instrumentarea ultimei suspendări a Preşedintelui par să fie defavorizaţi, date fiind luările de poziţie nepotrivite adoptate în acea perioadă. Candidaţii cu profil nonjucător, cu atitudine predictibilă, serioşi, care îşi respectă angajamentele şi care nu anunţă schimbări majore în strategia externă a ţării, vor fi preferaţi.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.