63 total views

În februarie 1945, când cei trei conducători aliaţi s-au întâlnit în Rusia,la Yalta, pentru a stabili cum va arăta Europa post-război, după înfrângerea Germaniei naziste, Sir Winston Churchill i-a propus conducătorului URSS, Iosif Stalin, ca Anglia să pastreze în sfera de influenţă Grecia, cedând URSS ca şi influenţă România.

De atunci până în prezent, Grecia a fost o ţară “întreţinută”. În permanenţă, atât occidentalii cât şi SUA, au investit sume mari de bani în această ţară pentru ca grecii să nu devină vreodată comunişti si să rămână un stat democratic. Şi în prezent, din păcate pentru noi, Grecia se bucură de pachete financiare enorme pentru a rezista după prostiile făcute de conducătorii ei de-a lungul timpului şi mai ales, din 2008 încoace, când grecii au fost la baza crizei datoriei suverane a ţărilor din zona euro a Uniunii Europene.

Nu că nu ne-ar fi fost de ajuns Grecia, dar se pare că o nouă ţară se va înscrie la categoria ţărilor “întreţinute”. Este vorba de Ucraina, care mai nou reprezintă “fructul oprit” pentru UE. Nu ştim ce resorturi economice şi strategice i-au împins pe şefii UE să vrea cu tot dinadinsul intrarea Ucrainei în spaţiul comun European, dar această acţiune începe să ne cam coste. Ieri ( marţi 17 iunie 2014) Comisia Europeană a anunţat că a deblocat o primă tranşă, în valoare de 500 milioane de euro din ajutorul financiar pentru Ucraina ( care nu este membră UE), sumă ce poate fi folosită inclusiv pentru achiziţionarea de gaze de la companii din Uniunea Europeană.

Este ştiută decizia Gazprom (Rusia ) de a sista furnizarea de gaze către Ucraina începând cu 17 iunie a.c.. Europenii ştiu că firma ucrainiană Naftogaz, cea care distribuie în Ucraina gazul, este deja clientul companiei germane RWE şi al celei franceze Gaz de France. Problema este că aceste două companii occidentale sunt clienţi ai Gazpromului, iar ca Naftogaz să primească cantităţi de gaze din Occident, ar trebui inversarea fluxului prin conductele de transport în Polonia , Slovacia şi Ungaria. Gazprom a avizat deja Comisia Europeană că această revânzare a gazului rusesc de către companii occidentale contravine regulilor de comerţ stabilite în interiorul UE. Rămâne de văzut, dacă şefii Comisiei Europene ne vor adânci prăpastia care ne separă de Federaţia Rusă, prin aprobarea acestui schimb comercial de gaze ruseşti la mâna a doua, între companiile occidentale şi Naftogaz.

Sperăm ca această practică începută cu Grecia şi continuată acum cu o ţară nemembră a UE, respectiv, Ucraina, să fie oprită pentru că altfel UE, îşi va consuma rezervele financiare pe susţinerea unor ţări “întreţinute”, în detrimentul ţărilor care respectă dispozitiile Tratatului de Aderare de la Maastricht, şi anume: inflaţie sub 3% din PIB şi datorie externă sub 60% din PIB.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.