1,017 total views

Odată cu acutizarea conflictului din estul şi sudul Ucrainei, la nivelul diplomaţiei mondiale, se observă o nouă mişcare. Dacă până în prezent diplomaţii americani şi cei ai Uniunii Europene au hotărât impunerea unor sancţiuni cu caracter economic Federaţiei Ruse, multe din ele aberaţii şi aiureli, în perspectiva slăbirii ajutorului pe care ruşii îl acordă rebelilor rusofoni din Ucraina, Federaţia Rusă a început să se mişte şi ea.

Intrucât piaţa de desfacere rusească înseamnă 250 de milioane de consumatori, iar gazul metan rusesc exportat în occident întreţine dezvoltarea şi funcţionarea industriilor occidentale, a impus din partea Federaţiei Ruse câteva măsuri de retorsiune. Aceste măsuri vizează scindarea lumii occidentale în ceea ce priveşte unitatea de acţiune împotriva Federaţiei Ruse.

Prima măsură de retorsiune a vizat oprirea livrărilor de gaz către Ucraina, ţara care a semnat acordul de preaderare la Uniunea Europeană. Prin oprirea livrărilor de gaz către această ţară, ruşii obţin un dublu beneficiu; în primul rând îi obligă pe ucrainieni să cumpere gazul la preţul impus de ruşi, pentru că nu au altă sursă credibilă de unde să cumpere gaz; iar cel de-al doilea beneficiu este că, neavând bani, Ucraina va dijmui cota ţărilor occidentale ( Franţa, Italia, Germania) care primesc gaz prin gazoductul ce străbate Ucraina. În această situaţie, Ucraina îşi va atrage rapid oprobiul statelor occidentale susţinătoare şi va rămâne tot în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse.

A doua măsură de retorsiune vizează importul unor produse alimentare ale unor ţări din UE pe piaţa Federaţiei Ruse. Un exemplu îl constituie România, care tam –nesam s-a văzut notificată de Autoritatea Sanitar Veterinară Rusă, că temporar, importul de carne de vită din România către Federaţia Rusă va fi suspendat. Cauza, o prezintă o posibilă afecţiune a “bolii vacii nebune”. Momentul este ales strategic, dacă ne putem exprima aşa, deoarece crescătorii de vite riscă în prezent să rămână fără fondurile necesare acumulării hranei pentru sezonul de toamnă-iarnă la fermele lor. Fermierii români se găsesc în prezent în plin proces de refacere a bazei nutritive necesare creşterii vacilor, fondurile fiind obţinute în principal din vânzarea la export a cărnii de vită, deoarece pe piaţa internă nu există o obişnuinţă a consumului acestei cărni.

Blocându-ne exporturile, Federaţia Rusă ne obligă să găsim un debuşeu de urgenţă pentru că blocarea unor cantităţi mari de carne în incintele frigorifere, măreşte preţul de vânzare al produsului.
Degeaba ni se dau asigurări că surplusul nepreluat de ruşi va fi orientat către piaţa chineză, pentru că marea naţiune asiatică cumpără produse alimentare la preţurile impuse, preţuri care de cele mai multe ori sunt mici, sau foarte mici, neacoperind cheltuielile producătorilor.

O altă ţară care se confruntă cu mari probleme economice datorită embargoului impus de Federaţia Rusă, este Republica Moldova. Principala marfă de export a moldovenilor este vinul produs în podgoriile de la Cricova. Majoritatea vinului produs în Republica Moldova era destinat consumului pieţei ruseşti, iar o mică parte era importată de Bulgaria, îmbuteliat de vecinii nostri de la sud, sub mărci proprii şi vândut pe piaţa Uniunii Europene.

Acum Republica Moldova a primit o mână de ajutor, limitată ce-i drept, de la Uniunea Europeană, prin acceptul exportului fără taxe vamale a vinului moldovenesc în ţările UE. Suntem curioşi ce va alege consumatorul bulgar de vinuri? Un vin de Cricova îmbuteliat sub eticheta bulgărească, sau un vin de Cricova cu etichetă din Republica Moldova?
Această situaţie impune o renegociere a condiţiilor de colaborare dintre UE şi Federaţia Rusă. Până în prezent, Uniunea Europeană nu a oferit compensaţii Federaţiei Ruse, pentru că aceasta pierde o piaţă de peste 60 de milioane de consumatori, reprezentată de cetăţenii din Ucraina, Republica Moldova şi Giorgia.

Ca să nu mai luăm în calcul nici situaţia geostrategica militară, ruşii trezindu-se că au în prezent graniţe direct cu UE nemaiavând între ei şi occidentali, ţări “tampon”.

Toamna aceasta, se anunţă o toamnă, pe cât de lungă pe atât de furtunoasă. Dacă Ucraina va continua pe latura intervenţiei militare, războiul se va acutiza şi se va prelungi în detrimentul puterii centrale de la Kiev, care-şi va consuma toate rezervele financiare pe susţinerea acestei campanii.

Să nu uităm că în stepa ucrainiană, iernile obişnuite sunt cele cu temperaturi de -20 grade C. Ori, dacă pe conducte nu mai vine gaz rusesc, întreaga Ucraină se va transforma într-un imens sloi de gheaţă.
De aceea, se impune ca vocea raţiunii să triumfe, iar diplomaţii ambelor tabere să se pună pe lucru pentru rezolvarea pe cale diplomatică a acestei probleme… vorba vechiului proverb românesc:”mai dă jupâne, mai lasă rumâne!”.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.