41 total views

Articol scris de  Silvia Panturu, luni, 27 Februarie 2012

Anul acesta, România începe să plătească ratele pentru împrumutul luat de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Efectul banilor pentru care toată România a trebuit să suporte măsuri de austeritate este controversat. Acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a fost în ultimii ani scutul în spatele căruia guvernul s-a ascuns de fiecare dată când a trebuit să-şi argumenteze măsurile de austeritate care au dus jumătate din populaţia României în sărăcie. Cele 20 de miliarde de euro împrumutate de la FMI, Banca Mondială (BM) şi Comisia Europeană (CE) devin scadente anul acesta, când România va trebui să plătească prima rată, în valoare de 2 miliarde de euro.

Banii vor fi plătiţi de Banca Naţională a României (BNR), în rezerva căreia s-a dus peste jumătate din banii împrumutaţi. Ratele se întind până în 2023, apogeul poverii pe bugetul de stat fiind atins în 2015, când Ministerul Finanţelor va trebui să plătească 1,8 miliarde de euro. Pentru a returna banii, România nu va avea altă soluţie decât contractarea de noi împrumuturi, adică rostogolirea datoriilor. Dacă ne luăm după politicieni, statul nu ar fi putut supravieţui fără aceşti bani, iar cursul valutar, stabilizat prin banii intraţi în rezerva BNR, ar fi luat-o razna. Însă analiştii sunt de altă părere.

“Resursele intrate la BNR au plecat către bănci sub forma de împrumuturi. Dacă închidem cercul revenim la situaţia dinainte”, a declarat analistul economic Ionel Blănculescu pentru Business24. “FMI a ajuns să ne conducă ţara. Degeaba a plecat Boc, deoarece Franks era premierul, iar pe acesta nu l-a dat nimeni jos.

 

 

Cât timp rămânem legaţi de FMI, nu se va schimba nimic în ţară”, crede şi analistul economic Ilie Şerbănescu.  Acesta spune că 70% din banii împrumutaţi s-au dus către bănci, ceea ce înseamnă că România nu a făcut decât să finanţeze băncile străine. “BNR a finanţat băncile din banii de la FMI ca să poată cumpăra titluri de stat şi să finanţeze deficitul. Drept urmare, plătim două dobânzi: una la FMI şi alta la bănci. Este o nebunie”, mai spune Şerbănescu.

Banii intraţi la BNR au avut ca scop menţinerea cursului valutar la un nivel acceptabil, astfel încât să se evite împovărarea excesivă a populaţiei cu credite în valută. Este drept că am evitat ajungerea la un curs de 5 lei/ euro, însă există riscul ca, după dispariţia acestei supape, să asistăm la o explozie a euro în raport cu leul.

Păcăleala băncilor

Banii FMI ajunşi la BNR şi mai departe la bănci sub formă de împrumuturi au avut ca scop mărirea expunerii acestora pe piaţa românească. “Li s-a dat finanţarea pe care nu o mai aveau de la băncile mamă”, spune Şerbănescu, adăugând că dobanda o plăteşte statul, adică românul de rând. Rămase fără bani, acestea dădeau semne de retragere, situaţia fiind stinsă cu banii de la BNR. Problema este însă, că acest lucru se întampla oricum. Banca Naţională a Austriei a anunţat toamna trecută că băncile austriece îşi vor slăbi expunerea în Europa de Est, ceea ce înseamnă că se vor acorda credite mai scumpe şi se va încerca obţinerea de finanţări de pe pieţele locale, prin atragerea de depozite.

Aşadar, rezolvarea a fost una de moment.

În plus, Şerbănescu spune că FMI acordă împrumuturi pentru un singur motiv, şi anume intrarea în încetare de plăţi externe. Dar, în momentul în care s-a semnat primul acord cu FMI, România nu avea datorie publică externă majoră. Aceasta nu depăşea 8 miliarde de euro, din care 80% era a firmelor străine din România.

De unde dăm banii înapoi

Dacă anul acesta, rata către FMI va fi platită din rezerva BNR, începând cu anul viitor va veni şi rândul statului să plătească. De unde luăm banii?

“România va rostogoli datoriile, adică ne vom împrumuta pentru a returna creditele. Practica este imorală, fiind exact situaţia în care un cetăţean se împrumută de la o bancă pentru a plăti rata la altă bancă. Însă aşa se obişnuieşte”, spune Blănculescu. Acesta a adăugat că nu vom avea probleme în returnarea banilor, deoarece avem capacitatea de a atrage resurse. “Am văzut de curând că putem atrage bani şi de pe piaţa americană”, adaugă Blănculescu.

“Ne putem împrumuta pentru a plăti ratele. Aşa se procedează. Condiţiile în care putem obţine împrumuturi ţin însă de situaţia din zona euro”, a comentat şi Daniel Daianu, fost ministru de Finanţe. Daianu consideră că România trebuie să se pregătească de pe acum pentru greul care va urma în 2013 şi 2014, prin construirea de “tampoane”, aşa numitele “buffere”. “Trebuie să avem ieşiri pe pieţele externe foarte bine gândite”, adaugă Daianu.

http://www.business24.ro/fmi/acord-fmi/pe-ce-am-cheltuit-banii-de-la-fmi-ne-descurcam-si-fara-imprumut-1508677

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.