50 total views

Regionalizarea nu vine cu veşti tocmai bune pentru aleşii locali obişnuiţi să lâncezească în birou: În Vâlcea, exceptând cele două municipii şi câteva orăşele, administraţia locală a comunelor este înţesată de rubedeniile primarilor mai vechi sau noi. Soţiile, fraţii şi verişorii aleşilor au înţesat posturile de funcţionari publici încât ai impresia că profesia aceasta e vreo boală contagioasă ce se transmite în orice familie de primar.
Prin sate, multe sau puţine, după cum au reuşit să le creioneze alţi funcţionari contururile câte unei comune, populaţia nu are aşteptări prea mari. Sigur, se mai trezeşte câte unul belicos de nu este mulţumit că primeşte apă la robinet în sezonul de vară decât cu porţia, odată pe săptămână sau că iarna se izbeşte de aceeaşi problemă, pentru că au îngheţat prizele aducţiunii de apă. Nemulţumitul se calmează brusc când ajunge la scările primăriei pentru a obţine o adeverinţă. Acolo, în faţa amantei/soţiei primarului sau a nu ştiu cărui fin de-al acestuia i se ia toată acreala pentru că trebuie să termine cât mai repede brambureala asta instituţională pentru a se întoarce pe uliţa lui neasfaltată/nepietruită. Pe timp de iarnă riscă să-l prindă şi întunericul pe drumul lipsit de iluminat public.
Primarii noştri sunt  obişnuiţi să stea drepţi în scaune, să judece strâmb şi de cele mai multe ori să construiască şi mai strâmb.
Vestea că după regionalizare o să le dispară funcţia sau poate şi comuna o să îi ia pe unii aleşi locali prin surprindere,  şi chiar dacă gândul că măcar le rămâne agoniseală strânsă cu sudoarea rece a spaimelor trăite în continuul sezon de colectare a şpăgii la plic nu mulţi vor fi ce vor depăşi acest şoc. 25% din primăriile din România sunt cu un picior în insolvenţă- a anunţat astăzi sec un deputat din sudul judeţului. A fost un fel de prohod cântat primarilor ineficienţi. Dispariţia unui sfert din comunele Vâlcii, în cazul în care proporţia se va păstra şi la nivel de judeţ, nu ar trebui să înspăimânte pe niciun om normal. Comasarea unităţilor administrative, chiar şi cântată de unii sau alţii pe motiv de tradiţie, ar rezolva mai repede unele probleme din administraţia locală din mediul rural. Cu 2-3 comune alipite la ea şi mai multe puncte de lucru cu cetăţenii deschise pe raza satelor componente ale acestora mai scapă şi ţăranul de atâta căciuleală în faţa rudelor de primar. În fond, câte neveste poate ţine în acelaşi timp un edil?

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.