1,104 total views
Comunicat de presă
În pofida oricăror aparenţe, economia unei ţări, oricât de dezvoltată ar fi ea, nu se bazează pe marile companii. În toate statele europene, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt cele care furnizează două treimi din totalul locurilor de muncă ale domeniului privat şi care constituie forma principală de organizare economică, dovada făcând-o faptul că ele produc în medie 70% din produsul intern brut al fiecărei ţări.
Privit statistic, patrimoniul actual al IMM-urilor din România este reprezentat de aproape 500.000 unităţi economice care vehiculează o cifră de afaceri în valoare totală de 100 miliarde euro şi au încadraţi în muncă nu mai puţin de 2,5 milioane salariaţi. Aceste IMM-uri sunt importante nu doar pentru aportul lor consistent la încasările directe ale statului, ci şi prin rolul pe care îl joacă în creşterea economică şi în absorbţia forţei de muncă neangajată în alte sectoare. Viaţa a demonstrat că programele consacrate deschiderii de noi firme au întotdeauna un efect multiplicator în economie, mai ales în condiţiile create pentru facilitarea accesului la finanţare. Acesta este şi motivul pentru care Guvernul Ponta acordă un plus de atenţie IMM-urilor. De exemplu, acestea beneficiază de sprijin prin trei programe operaţionale: Programul Start, Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri, Programul Mihail Kogălniceanu, respectiv schema de minimis care s-a inaugurat miercuri 15 ianuarie a.c.
Partea de contribuţie a acestor programe se defineşte prin acordarea de finanţări nerambursabile, subvenţii la dobânzi, ajutoare directe, garanţii de stat etc. Ultimul dintre cele trei programe, după cum se ştie, pune la dispoziţia întreprinderilor linii de credit în valoare de până la 400.000 lei/an cu dobândă integral subvenţionată şi cu garanţie prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Sub spectrul acestor facilităţi, nu mai este nevoie decât de curaj şi inspiraţie din partea antreprenorilor, mai ales a celor tineri, de a căuta şi identifica nişe disponibile şi produse ori servicii cu expansiune pe piaţa de căutare a consumatorilor.
Orice iniţiativă de acest fel este extrem de importantă pentru dezvoltarea locală ceea ce face şi mai benefică şi, cu siguranţă, eficace colaborarea dintre mediul de afaceri şi administraţia publică locală îndeosebi pe seama abordării parteneriatelor public-private. Din acest punct de vedere, cel mai evident apetit pentru începerea unor afaceri se manifestă în rândul tinerilor, fapt ce impune o dată în plus cunoaşterea detaliată de către aceştia a Programului Start-up menit să le infuzeze interes pentru competitivitate şi inovare. Tocmai de aceea este nevoie cu adevărat şi de un program naţional care să aibă în vedere încheierea de parteneriate între mediul de afaceri şi învăţământ pentru organizarea unor stagii de formare, folosirea de bani europeni în pregătirea profesională şi absorbţia din şomaj a forţei tinere de muncă. Pentru a fi atinse aceste obiective legate de atragerea tinerilor în sfera afacerilor, importantă rămâne educaţia lor, înţelegând prin aceasta oferta şcolară şi a altor mijloace de informaţie economică, cunoştinţe profesionale care să-i ajute în îmbogăţirea culturii generale, a expertizei şi abilităţilor.
La nivelul judeţului Vâlcea, cele mai favorabile nişe pentru noile IMM-uri care ar trebui avute în vedere în perspectiva imediată se găsesc pe zona rurală. Ele se pot plia uşor pe dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi non agricole cu specific local, pe diversificarea serviciilor pentru populaţie, pe reparaţii de obiecte şi unelte casnice, iar ca adiacente agriculturii, pot fi luate în calcul serviciile de mecanizare, sanitar-veterinare, protecţie fitosanitară etc.
Actul normativ aprobat de Guvern în şedinţa din 4 decembrie 2013 pentru modificarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii a adus câteva îmbunătăţiri esenţiale în ceea ce priveşte asigurarea cadrului necesar realizării angajamentelor şi prevederilor cuprinse în Rezoluţiile şi Regulamentele Organizaţiei Internaţionale a Muncii, însă pe tărâmul legislaţiei încă mai este loc de îmbunătăţiri. De aceea, sper ca anul 2014 să aducă şi alte modificări de strategie şi legislaţie pentru IMM-uri. Este nevoie de norme mai clare pentru înlăturarea acelor bariere care împiedică absorbţia fondurilor UE, după cum la fel de necesare sunt şi acele măsuri legate de implementarea Directivei CE nr.71/2011 privind combaterea plăţilor întârziate intrată în vigoare la 16 martie 2013, dar încă inoperabilă în ţara noastră.
Dr.ing. ION CÎLEA
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea