![]()
…pentru oamenii cu carte. Și uite cum angajații DGASPC Vâlcea ies public cu un „apel de disperare” că nu le alocă Guvernul bani pentru întreținerea pacieților, dar de fapt ei sunt vinovații adevărați de un posibil dezastru.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vâlcea a epuizat fondurile alocate și riscă să rămână fără hrană și medicamente dacă Guvernul nu va aloca, la rectificarea bugetară, banii necesari funcționării. Vicepreședintele Consiliului Județean Vâlcea, Adrian Iliescu, cel care are în atribuții DGASPC, emite amenințări fără o susținere reală…
„Cei care se joacă cu viața oamenilor trebuie să plătească. Nu-și poate permite nimeni să se joace cu viețile celor care sunt în suferință, cu viețile bătrânilor și ale copiilor cu probleme de sănătate. Consiliul Județean Vâlcea și-a făcut datoria, iar restul trebuie să vină de la Guvern. Cei care nu vor aloca banii se vor face vinovați pentru ceea ce se va întâmpla cu acești beneficiari”…
Cheltuieli lunare cu un pacient – 15.500 lei
„Doamna Dăncilă a semnat un tratat internațional prin care România se angaja că până în 2026 , 40% dintre pacienții din centrele DGASPC să meargă în familiile Asistenților Personali Profesioniști unde să fie îngrijiți și să locuiască … județul Alba aproape a desființat centrele DGASPC unde cheltuielile pe lună/pacient erau de 15.500 lei, acum plătește doar 6000 lei/lună/pacient. Județul Vâlcea a reușit să încredințeze doar 4 pacienți în 5 ani, la care plătește doar 5800 lei/ lună/pacient, din peste 1100 de pacienți instituționalizați. Dacă și județul Vâlcea îndeplinea angajamentul României de dezinstituționalizare a pacienților acum aveam nevoie de 58 de milioane lei buget și nu 134 milioane lei, o economie de 76 milioane de lei, dar Consiliul Județean este condus strălucit spre faliment nu spre reziliență.…”, ne transmite cineva din interior care, iată, cunoaște realitatea.
Se pare că președintele CJVL, Constantin Rădulescu, a selectat domeniile pe care nu le finanțează, printre care și asistența socială, iar acum forțează cererea de bani de la Ministerul Muncii, „uitând”, și el și conducerea DGASPC, de strategia națională de dezinstituționalizare care are ca obiectiv general creșterea numărului persoanelor adulte cu dizabilități care reușesc să trăiască independent, beneficiind atât de servicii de sprijin particularizate conform nevoilor individuale cât și de serviciile destinate populației generale, într-o comunitate incluzivă și rezilientă. Cadrul legal este determinat de HG 1543/2022, Ordinul 359/2023, Ordinul 304/2024, etc.
Mai mult, indicatorii-cheie de performanţă ai politicii publice privind procesul de dezinstituţionalizare şi de prevenire a instituţionalizării persoanelor adulte cu dizabilităţi stabiliți prin Lege sunt:
-
procentul de 32%, cu care se reduce la nivel naţional, până la 30 iunie 2026, numărul persoanelor adulte cu dizabilităţi instituţionalizate din numărul total de persoane asistate în cadrul sistemului rezidenţial la sfârşitul anului 2020;
-
procentul de 10% cu care se reduce la nivel naţional, în perioada 1 iulie 2026-31 decembrie 2030, numărul persoanelor adulte cu dizabilităţi instituţionalizate din numărul total de persoane asistate în cadrul sistemului rezidenţial la data de 30 iunie 2026.

