558 total views

..și sub titlul „cu ce se mai ocupă „Apele Române”: o rezervație naturală va fi defrișată pentru a face loc unui baraj”, Recorder se uită iar în curtea ANAR și face noi dezvăluiri despre inepțiile cu care această structură administrativă „se laudă”.

De fapt, Recorder ne arată cum ANAR, condusă de Laszlo Barabaș, fost viceprimar de Brașov (adică știe cum e cu autorizațiile și cheltuirea banului public pe teren care nu îți aparține), încalcă cu știință legea în vigoare și construiește un baraj tăind o pădure pe care nu o are în administrare, fiind rezervație!!! Este cât se poate de clar că nu lipsa autorizației de mediu sau cea de construcție este partea cea mai învinuibilă ce se poate aduce conducerii ANAR, ci faptul că bani publici sunt investiți în teren pe care această instituție nu este proprietar!!! Faptul că la ora desfășurării lucrărilor nu sunt făcute exproprierile care durează ani de zile, că, așa cum spune ziardesuceava.ro, terenul forestier aflat în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva NU A FOST TRANSFERAT în administrarea Administrației Naționale „Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Siret!!!

Mai mult, că o suprafață de 25,6 hectare este inclusă în rezervația naturală forestieră și botanică Pădurea Zamostea – Lunca, iar alte 90 hectare sunt incluse într-un SIT NATURA 2000, iar alte 103 hectare reprezintă albia minoră a râului Siret, situată în domeniul public al statului ori că aproape 310 hectare sunt teren proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, inclusiv ale consiliilor locale care va fi expropriat. Altceva, diferența până la aproape 631 hectare este teren aflat în domeniul public local și în administrarea consiliilor locale, care se va transfera în domeniul public al statului și în administrarea „Apelor Române”. Când??? Deci, NIMIC EXPROPIAT, dar ANAR prin ABA Siret a început lucrările!!! Cine dă asigurări la ora actuală, stimabililor, că persoanele fizice/juridice/consiliile locale își vor da acceptul? Cine?

Angajatul, deserventul de pe utilaj, cel intervievat de reporterul Recorder, spune clar: „pădurea trebuie să o treacă de la rezervație la „Apele Române”, să poată continua construcția digului pentru obținerea barajului!!! Deci, ăsta este motivul real pentru care ANAR lucrează fără autorizație de la mediu și autorizație de construire, pentru că de fapt nu se știe dacă le va putea obține!!! Pentru că de fapt durează ani de zile exproprierile!!! Pentru că de fapt, ca de fiecare dată, firmele de casă trebuie să obțină bani, în avans, apoi ura și la gară, exact cum s-a și făcut! Lucrările au fost stopate, că de, a intrat presa pe fir!!! Acum, generalul barabaș nu se mai împăunează că e bună autorizația din 1989…toamnă!!! Alooo, domnilor! Vorbim de arii protejate și rezervații naturale!!! Vorbim de lipsa unor HG-uri!!!

Pădurea Zamostea – Lunca este una dintre cele mai frumoase păduri din România. Aceasta este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier), fiind situată pe teritoriul comunei Zamostea. Așadar, această pădure, unde se găsește laleaua pestriță, floare protejată de lege, riscă să fie distrusă de Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Siret, care vrea să realizeze un nou baraj pe râul Siret, între județele Suceava și Botoșani. Și uite așa vedem cum Administrația Națională „Apele Române” sub nici o formă nu ia în calcul evitarea distrugerii ariei protejate de interes natural, bazându-se de fapt pe un proiect întocmit în anul 1987, pe care vor să-l finalizeze într-un termen de cinci ani, cum susține același ziardesuceava.ro.

„Atingem câteva arii protejate și rezervații naturale. Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” au arătat că proiectul întocmit de comuniști în 1987 trebuie dus la final, după mai bine de 30 de ani, deoarece județul Botoșani riscă să rămână fără apă. Concluzia celor prezenți a fost conturată de către un reprezentant al ISU Botoșani care a spus: „Nici nu o să avem un municipiu de 100 și ceva de mii de oameni fără apă că este nu știu ce rățușcă”. E o acumulare de apă. Prin aprobarea noilor indicatori tehnico – economici dorim mărirea volumului, care a fost aprobat în ‘96, de la 7,3 milioane metri cubi la 17 milioane de metri cubi. Principalul rol al acumulării este de alimentare cu apă potabilă și industrială a județului Botoșani. Impactul major este mai mult pe județul Suceava, în care atingem câteva arii protejate și rezervații naturale, dar fiind un proiect început încă din anul 1987, s-au supus anumitor reguli atunci”, a explicat Cosmin Moscalu, responsabil tehnic cu execuția lucrărilor din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.

Afectate de lucrările la noul baraj de pe râul Siret vor fi Situl Natura 2000, Pădurea Zamostea – Lunca și Rezervația Naturală Pădurea Zamostea – Lunca, precum și situl Șaua Bucecii – Dorohoi, în care va debușa un canal din lacul de acumulare. Noul baraj – de fapt lucrarea este începută de peste trei decenii și apoi abandonată – este situat între barajul de la Rogojești și cel de la Bucecea. Teritoriul unde se dorește amenajarea respectivului baraj este în suprafață de aproape 631 hectare, situate pe raza comunelor sucevene Zamostea și (într-o pondere mai mică) Zvoriștea și a celor botoșănene Cândești și (într-o măsură mai mare) Vârfu Câmpului. Teoretic, lucrarea a fost realizată, la nivelul anilor ‘90, la circa 70%, însă de atunci o serie de aspecte au intervenit și a fost necesară refacerea unui studiu de fezabilitate.

Proiectul ce depășește 150 de milioane de lei urmează să fie finanțat de Guvernul României.

Organizațiile de mediu acuză ANAR că pentru a cheltui fondurile de care dispune distruge natura prin proiecte de investiții cu utilitate îndoielnică și care nu respectă normele europene. ANAR nu a consultat populația afectată, în realitate realizându-se un simulacru de consultare publică care s-a limitat la o discuție între autorități, dar despre care localnicii nu au știut nimic. Lacul de acumulare de la Zamostea este un proiect elaborat în perioada comunistă, pe care cei de la Apele Române l-au revitalizat și în care vor să investească 67 de milioane de euro, iar dorința de a împinge lucrările a fost atât de mare încât șantierul s-a deschis fără autorizație de mediu. Autorizația de construcție există, dar datează din 1989 și a fost emisă de două instituții dispărute de aproape 32 de ani: Consiliul Popular al județului Botoșani și Consiliul Popular al județului Suceava.


ANAR a susținut în apărarea sa că autorizația emisă în 1989 este valabilă


Reprezentanții Apelor Române au refuzat să dea declarații pe tema barajului de la Zamostea, menționând că solicitarea reporterilor de la Recorder nu este oportună. Totuși, într-un răspuns scris, instituția a transmis că a stopat lucrările până la obținerea unei noi autorizații de construcție și a recunoscut că până acum a lucrat în baza celei din 1989 și fără autorizație de mediu.

Mai multe detalii în filmul atașat,

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.