54 total views

Stimaţi cititori, nu vă lăsaţi induşi în eroare de acest titlu. Titlul este făcut să vândă articolul, însă realitatea crudă de pe teren este cu totul alta. Conform art 107 aliniatul 1 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ajutoarele de stat date de ţările membre ale UE se aplică doar măsurilor care îndeplinesc cumulativ următoarele patru criterii:

Transfer de resurse de stat – cuprind exclusiv măsuri care implică transferul resurselor de stat, inclusiv de la autorităţi naţionale, regionale, locale, bănci şi fundaţii publice, etc. Transferurile financiare care constituie ajutor pot lua mai multe forme: subvenţii sau reducerea dobânzii, garanţii pentru împrumuturi, provizioane aferente metodei de amortizare accelerate, injecţii de capital, scutiri fiscale, etc

Avantaj economic – ajutorul trebuie să se materializeze într-un avantaj economic de care întreprinderea nu ar fi beneficiat în mod normal.

Selectivitate – ajutorul de stat trebuie să fie selectiv, afectând astfel echilibru între anumite firme şi competitorii acestora. Selectivitatea este ceea ce diferenţiază ajutorul de stat, de aşa numitele “măsuri generale”, cum ar fi de exemplu majoritatea măsurilor fiscale naţionale. O schemă de ajutor este considerată selectivă dacă autorităţile care o gestionează se bucură de o anumită putere discreţionară.

Efectul asupra concurenţei şi al comerţuluiajutorul trebuie să aibă un efect potenţial asupra concurenţei şi comerţului între statele membre. Este suficient dacă se poate arăta că beneficiarul este implicat într-o activitate economică şi că activează pe o piaţă în care există activităţi de comerţ între state membre.

Teoria ca teoria , dar se pare că în cazul Oltchim-ului, practica Comisiei Europene ne-a omorât. Oltchim-ul a solicitat ajutor de stat în cuantum de 20 milioane euro pentru obţinerea materiilor prime necesare activării unor secţii, care ar fi crescut capacitatea de producţie la 70%, capacitate care ar fi permis o evoluţie liniară atât în ceea ce priveşte producţia cât şi acoperirea datoriilor. Nu trebuie să fi profesor de economie politică pentru a observa că cererea Oltchim-ului pentru un ajutor se stat se încadra perfect în cele patru criterii stabilite de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Mai mult, în momentul în care Oltchim-ul a solicitat acest ajutor de stat , Germania acorda 700 milioane euro cu titlul de subvenţii industriei naţionale de automobile. Acelaşi lucru l-au făcut Franţa şi Spania cu sume asemănătoare. În cazul României, Comisia Europeană condusă de popularul Jose Manuel Barroso s-a opus, fără a ne preciza şi de ce. Rezultatul – scăderea activităţii Oltchim la 20%, disponibilizări de peste 2000 muncitori, imposibilitatea achitării creanţelor către furnizorii de materii prime şi către băncile creditoare. Nu vi se pare o schemă cunoscută aplicată pe principiul: bogaţii mai bogaţi, săracii şi mai săraci?

Şi atunci toate principiile de egalitate , justiţie, libertatea pieţei muncii şi concurenţa loială între statele membre ale Uniunii Europene, mai sunt valabile?…sau ele se regăsesc numai în textele tratatelor de la Roma şi Maastricht?

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.