68 total views

Banca Mondială (BM) se aşteaptă ca anul acesta revenirea economiilor în curs de dezvoltare din Europa Centrală şi de Est (ECE) să capete forţă mulţumită exporturilor către zona euro, unde relaxarea austerităţii stimulează creşterea cererii interne, iar încrederea companiilor rămâne ridicată. Însă asupra perspectivelor regiunii planează pericolul agravării tensiunilor politice dintre Uniunea Europeană şi Rusia.

Avansul economic din ECE va accelera de la -0,3% anul trecut la 2,5% anul acesta şi la 2,8-2,9% în 2015-16, se arată în ediţia din iunie a raportului BM “Perspective economice globale”. Cererea externă va rămâne un motor principal de creştere pentru Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Serbia, unde încrederea populaţiei şi companiilor în economie rămâne redusă din cauza nesiguranţei politice, a şomajului ridicat şi a sistemului bancar fragil împovărat de credite neperformante. În aceste ţări încrederea şi cererea sunt limitate şi de fenomenele meteo extreme care au afectat mai ales Serbia şi Bosnia.

În Ungaria, ca şi în România, sunt semne clare că cererea externă puternică duce la îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii şi la revenirea cererii interne. BM menţionează că în ECE inflaţia slabă va permite băncilor centrale să menţină politicile acomodative pentru sprijinirea cererii interne.

Pentru Bulgaria, BM prognozează un avans al PIB de 1,7% anul acesta şi de 2,4% anul următor. Economia ungară ar urma să crească cu 2,4% în 2014 şi cu 2,5% în 2015. Avansul economiei Turciei va accelera de la 2,4% anul acesta la 3,5% anul viitor. De asemenea, PIB-ul Cehiei va accelera de la 2% în 2014 la 2,4% în 2015, iar cel al Poloniei de la 3,3% la 3,5%.

 

Agravarea tensiunilor dintre Europa şi Rusia ar produce pagube în ambele tabere

BM, una dintre principalele instituţii financiare internaţionale, avertizează că dacă tesiunile dintre Ucraina şi Rusia se intensifică nu pot fi excluse sancţiuni mai puternice contra Moscovei din partea statelor occidentale precum întreruperea comerţului şi a fluxurilor bancare, ceea ce ar produce costuri economice mari care pot pune în pericol revenirea economiilor din ambele tabere. BM a calculat că pierderea pieţelor de export din UE ar reduce veniturile guvernului rus cu echivalentul a 10% din PIB sau chiar mai mult. De cealaltă parte, dacă ar trebui să înlocuiască importurile de gaze ruseşti, care au o pondere de până la 80% în total, statele din Europa Centrală şi de Sud-Est ar trebui să plătească pentru gazele cumpărate din străinătate cu 50% mai mult. În ţările mai dependente costurile vor creşte şi mai mult.

continuarea pe zf.ro

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.