34 total views

Numeroasele mânăstiri din zonă au transformat judeţul nostru într-o Mecca a ortodoxiei

Aproximativ 250.000 de români merg în fiecare an în călătorii în ţară pentru pelerinaj religios, iar cei mai mulţi dintre ei rămân în zona respectivă între una şi trei nopţi, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Anul trecut au mers în pelerinaje religioase în ţară aproximativ 263.000 de persoane, în scădere cu 6% comparativ cu anul precedent. Statistica îi ia în calcul doar pe cei care au rămas cel puţin o noapte în zona respectivă şi nu include călătoriile de o zi. Din total, 3.300 de persoane au fost în pelerinaj şi au înnoptat în zona litoralului, 63.000 în staţiunile montane, aproape 400 în staţiuni balneoclimaterice, 17.000 au mers în circuite şi în jur de 180.000 de pelerini au ajuns în alte zone din ţară.
Pelerinii poposesc şi câte trei nopţi
Părintele Contantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, spune că zonele care atrag cei mai mulţi pelerini sunt nordul Moldovei, mănăstirile din jurul Neamţului, Maramureşul şi Vâlcea. Pelerini atrage de asemenea şi Bucureştiul, dar şi mănăstirile din jurul capitalei, printre care Cernica, Pasărea sau Snagov. Şi în Prahova sunt câteva mănăstiri care atrag, de asemenea, un număr important de persoane în circuite religioase, printre ele aflându-se cele de la Ghighiu, Zamfira şi Crasna. Cei mai mulţi pelerini (242.000), stau în zona în care au ajuns între una şi trei nopţi, circa 17.000 stau 4-7 nopţi şi doar 3.000 rămân mai mult de opt nopţi. Din totalul pelerinilor, peste 70% îşi organizează călătoria pe cont propriu. Cei mai mulţi (77%) merg cu autobuzul sau autocarul, 10% cu maşina personală, 6% cu trenul şi restul cu alte mijloace. Peste 33% dintre pelerini se cazează la hoteluri şi pensiuni, 21% în locuinţe particulare cu chirie şi 20% la părinţi, bunici, rude sau prieteni. Cei mai mulţi pelerini merg la mănăstirile din ţară cu prilejul marilor sărbători religioase, cum ar fi Cuvioasa Parascheva (în octormbrie, la Iaşi), Sfântul Dumitru (octombrie, Bucureşti), Adormirea Maicii Domnului (august), dar şi Învierea şi Naşterea Domnului.
„Ţinutul Sfânt al Mânăstirilor”

„Istorica Eparhie a Râmnicului, atestată documentar la anul 1503, este, după Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, a doua eparhie din ţară ca număr de lăcaşe sfinte. Mulţimea aşezămintelor monahale ctitorite în acest bogat şi frumos pământ binecuvântat de Dumnezeu a făcut ca judeţul Vâlcea să fie cunoscut încă din vechime şi sub numele de „Ţinutul Sfânt al Mânăstirilor”. Ţinutul vâlcean, presărat pe tot cuprinsul său cu mânăstiri, schituri, biserici, troiţe şi cruci de pomenire sau de hotar, este o adevărată grădină a ortodoxiei româneşti şi universale în care seminţele creştinismului ortodox, seminţele credinţei strămoşeşti încolţesc cu vigoare încă din zorii formării naţiei române”, explică Arhim. dr. Vartolomeu Androni, Stareţ al Mânăstirii Cozia şi Exarh al Mânăstirilor şi Schiturilor din Eparhia Râmnicului. Toate aşezăminte monahale din ţinutul Vâlcei, în număr de 23, sunt monumente istorice, excepţie făcând Schitul Lacul Frumos – Vlădeşti şi Mânăstirea Boia – Câineni, a căror vechime nu le dă acest statut. În aceste mânăstiri s-au pus bazele limbii române, copiindu-se şi tipărindu-se o seamă de cărţi, care au contribuit – în timp – la formarea şi dezvoltarea limbii literare.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.