Un om s-a sinucis, iar Vosganian vrea salariu mai mare

Vă mai amintiţi reacţia ministrului Vosganian atunci când muncitorii de la Oltchim au intrat în greva foamei? Liberalul nu a fost impresionat, a spus că două, trei zile de greva foamei nu ajută la nimic, ba chiar sunt menite să dea situaţiei de la combinat o tentă de anecdotă. “Dacă vom continua ca în fiecare săptămână să avem câte un eveniment la care să trebuiască să repetăm acelaşi lucru, va trebui să dăm combinatului o dimensiune anecdotică (…). Cred că în jurul Oltchim ar trebui să existe o atmosferă sobră”. Şi când un muncitor a ameninţat că îşi dă foc, ministrul cel sobru a adoptat faţa de preocupat a omului care are soluţii oricând la orice. “Niciun investitor nu ar veni la o companie unde salariaţii ameninţă că îşi dau foc în ziua în care îşi primesc salariile”. Adică, sanchi, ameninţă şi ei, doar nu îşi dau foc, pun doar presiune. Cei care au fost pe platforma chimică în timpul protestelor ştiu că nimic nu a fost la mişto, acei oameni disperaţi că nu şi-au primit salariile şi mai ales că vor rămâne fără loc de muncă în scurt timp, erau în stare de orice iar câţiva dintre ei au fost opriţi cu greu de jurnaliştii vâlceni şi de colegi să nu recurgă la gesturi extreme. La câteva zeci de zile distanţă, un muncitor de la Mechel Câmpia Turzii a trecut peste ameninţări şi s-a sinucis în ziua în care urma să semneze actele pentru intrarea în şomaj. De data aceasta Vosganian nu a mai tratat cazul ca pe o anecdotă. A trimis condoleanţe familiei, a îndemnat la calm, apoi şi-a văzut de treburile lumeşti. Vorba aia, morţii cu morţii, viii cu viii. S-a declarat nemulţumit de salariul de politician şi ministru, din care nu poate trăi şi a lansat altă temă naţională demnă de un ministru: de ce fim mândri de Sofia Vicoveanca şi Gheorghe Hagi şi nu de o industrie românească prosperă care să duduie de fericire. Asta în timp ce ultimele bastioane ale industriei de care trebuie să fim mândri se duce pe apa sâmbetei. Numai bine domnule ministru, vă dorim un salariu mai mare, triplu dacă se poate, nu de alta dar să faci anecdote despre oamenii care intră în greva foamei sau îşi dau foc ai nevoie de burtă plină.