34 total views

Comisia Europeană a aruncat în conflictul diplomatic cu Rusia ideea îngheţării proiectului South Stream, gazoductul care ar trebui să transporte gaze ruseşti prin Bulgaria în sudul Europei. O astfel de acţiune ar reprezenta cea mai dură pedeapsă dată de Europa Moscovei pentru anexarea Crimeei, dar ar pune Bul­garia, cel mai sărac stat din UE şi puternic de­pendent de petrolul şi gazele naturale ruseşti, în conflict direct cu Bru­xelles-ul.

„Gazoductul care va fi construit din Azerbaidjan poate fi o prioritate pentru Europa în locul South Stream, dacă Azerbaidjan rezistă presiunii ruseşti“, a afirmat preşedintele Co­misiei Europene Jose Manuel Barroso într-o discuţie cu politicieni bulgari, pe care i-a atenţionat că „noi spunem Bulgariei să fie foarte atentă“, scrie publicaţia britanică The Telegraph. El a avertizat astfel Bulgaria să nu stea în calea planurilor UE prin schimbarea politicii privind proiectul rusesc sau prin încercarea de a submina răspunsul comun al Uniunii la acţiunile Rusiei din Ucraina. Barroso a făcut referire la „persoanele din Bulgaria care sunt agenţi ai Rusiei“, probabil figurile politice din partidul socialist de guver­nământ care negociază cu Kremlinul.
Gazele azere au devenit o alternativă la cele ruseşti după ce dezinteresul puterilor europene şi al marilor companii din Europa a dus la eşuarea proiectului Nabucco, un gazoduct european sprijinit de Washington care ar fi trebui să aducă gaze din regiunea Mării Caspice.

Şeful executivului european n-a ezitat să amintească bulgarilor, dar şi românilor, într-un interviu acordat publicaţiei germane Berliner Zeitung, că datorită aderării la UE Bulgaria şi România nu se confruntă acum cu presiuni mari din partea Rusiei.

„Care ar fi fost alternativa? Să lăsăm Bulgaria şi România în teritoriul nimănui? Să devină instabile ca alte state din afara UE? Imaginaţi-vă că Bulgaria şi România nu ar fi astăzi membre ale UE. Cel mai probabil s-ar confrunta cu presiuni severe din partea Moscovei“, a spus Barroso.

Comentariile acestuia vin după ce parlamentul bulgar a aprobat săptă­mâna trecută modificarea legii energiei astfel încât statutul juridic al South Stream a fost schimbat din magistrală de gaze în cel de interconector de reţea, ceea ce permite ca acesta să iasă de sub incidenţa legislaţiei UE.

Trebuie spus aici că, în contextul unor neînţelegeri între Sofia şi Moscova privind South Stream, presa rusească a vehiculat în 2012 ideea ca Bulgaria să fie înlocuită de România.

Guvernul bulgar se înfăţişează ca negociator dur care a obţinut ce a vrut de la Rusia

Pentru, pe atunci, noul guvern bulgar, prezenţa la Sofia, în noiembrie anul trecut, a şefului Gazprom pentru deschiderea lucră­rilor la secţiunea bulgărească a gazo­ductului a dat prilejul proiectării imaginii unor negociatori duri care au obţinut ce au vrut de la Rusia şi totul spre beneficiul Bulgariei.

Doar din dividende Bulgaria va avea de câştigat 1,5 miliarde de leva (767 mil. euro), potrivit oficialilor bulgari. Dividendele vor veni începând cu primul an de funcţionare a gazoductului, în 2018 – ceva ce niciun alt stat nu a putut obţine, deşi acordurile iniţiale dintre Sofia şi Gazprom prevedeau distribuirea dividendelor după 15 ani. De asemenea, până în 2030 ţara va primi 90% din taxele de tranzit, fie că prin gazoduct circulă sau nu gaze.

Secţiunea bulgărească, realizată de bulgari în proporţie de 70% cu bani împrumutaţi, va crea 5.000 de locuri de muncă. Guvernul estimează că în perioada 2013-2043 Bulgaria va câştiga suma „impre­sionantă“ de 2,8 miliarde euro în urma proiectului.

Linia oficială a Bruxelles-ului referitor la South Stream este că proiectul e încă activ, dar comentariile lui Barroso sugerează că acesta este „mort din punct de vedere politic“, notează The Telegraph.

Cancelarul german Angela Merkel şi-a pierdut clar răbdarea cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin, care se pare că a indus-o în eroare de două ori, prima dată când i-a promis telefonic că Rusia nu va anexa Crimeea şi apoi când a asigurat-o, tot telefonic, că nu sunt concentrate trupe ruseşti la graniţele cu Ucraina. Merkel l-a avertizat pe Putin că va urma un răspuns dureros dacă Rusia încalcă şi mai mult suveranitatea Ucrainei.

Unii analişti consideră că Rusia construieşte South Stream doar pentru a slăbi Ucraina. „Nu are niciun sens. Nu aduce gaze noi şi are doar scopul de a submina Ucraina“, spune Alan Riley, profesor la City University.
South Stream, o afacere inclusiv germană

În pofida conflictului diplomatic dintre UE şi Rusia, companiile germane sprijină South Stream, scrie publicaţia rusească The Moscow Times. Săptămâna trecută conglomeratul industrial Siemens şi South Stream Transport, un consorţiu condus de Gazprom, au semnat un contract pentru furnizarea de sisteme automate de control şi echipament de telecomunicaţii pentru centrele de control onshore ale gazoductului. Afacerea a fost încheiată după ce şeful Siemens s-a întâlnit cu Putin.

South Stream Transport, în care Gazprom este asociat cu grupul german Wintershall, cu cel italian Eni şi cu cel francez EDF, a încheiat în martie un contract pentru construirea primei linii din secţiunea offshore a gazoductului, compusă din patru conducte paralele montate în Marea Neagră la adâncimi de peste 2.000 de metri.

Soarta proiectului a fost pusă sub semnul îndoielii luna trecută de CEO-ul Eni Paolo Scaroni, care a descris viitorul gazoductului ca „oarecum întunecat“. Însă comentariile acestuia s-ar putea să fi fost o reacţie la mişcările separatiste din Italia. La sfârşitul lunii martie, 89% din alegătorii regiunii Veneto au decis printr-un referendul online neoficial să sprijine independanţa regiunii faţă de restul ţării, notează The Moscow Times. Scaroni a fost ulterior condamnat la închisoare pentru infracţiuni de mediu săvârşite în urmă cu mai mulţi ani.

Spre deosebire de omul de afaceri italian, CEO-ul Wintershall Rainer Seele a arătat că grupul său sprijină South Stream şi că se opune sancţionării Rusiei. Wintershall este implicat într-un alt proiect strategic al Rusiei, Nord Stream, prin care este aprovizionată cu gaze ruseşti Germania.

Preşedintele consiliului de supraveghere al South Stream Transport este un nemţ, Henning Voscherau, fost primar al Hamburg. Preşedintele boardului consorţiului Nord Stream este tot un neamţ, fostul cancelar Gerhard Schröder.

Actualul proiect al South Stream prevede construirea unei secţiuni submarine de 900 de kilometri, intrarea gazoductului pe uscat prin oraşul-port bulgăresc Varna, tranzitarea Bulgariei, Serbiei, Ungariei şi Sloveniei, până în Italia.

Însă, acum că Crimeea a fost anexată de Rusia, o secţiune a gazoductului ar putea fi construită pe fostul teritoriu ucrainean, potrivit ministerului bugar al economiei. Rusia ar cheltui astfel mai puţin pentru secţiunea subacvatică, a cărei preţ este estimat la 10 miliarde euro. Costul total al proiectului a fost calculat la 16 miliarde euro.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.