125 total views

Câţiva vâlceni uşor ipocriţi, dar vocali, au picat în plasa celor de la CNADNR, funcţionarii guvernamentali fiind interesaţi doar să demonstreze că au organizat dezbateri serioase.

AUTOSTRADA-PITESTI-SIBIU-VARIANTE-2

Oricât se strofoacă unii de prin Vâlcea acum, în ultima clipă, să convingă Guvernul, CNADNR, eventual pe Dumnezeu din cer, că varianta optimă de traseu pentru viitoarea autostradă Sibiu – Piteşti este cea care se apropie cât mai mult de Râmnic, realitatea incontestabilă este că traseul optim este cel care se poate realiza cât mai rapid şi mai ieftin! Şi aşa, majoritatea celor avizaţi sunt realişti când susţin că mai devreme de 2023 nu vom circula pe o astfel de arteră în zonă. Interese financiare sunt şi vor fi pe oricare dintre variante, asta nefiind un lucru rău din start. S-au trezit acum unii, care au dormit în papuci anii trecuţi (ani preţioşi pierduţi din exerciţiul bugetar european anterior pentru această investiţie, indiferent de culoarea politică a celor care au fost la putere), că ar fi mai potrivită o variantă cât mai apropiată de Râmnicu Vâlcea, dacă se poate chiar pe la porţile vilelor sau fermelor unora din Dăeşti… Cu toată tevatura locală, în prezent, statistica înregistrată pe forumul deschis pe site-ul CNADNR este în favoarea traseului cel mai scurt (traseul roşu – 51%) pe ruta Piteşti – Tigveni – Şuici – Perişani – Câineni – Boiţa – Sibiu (pe scurt), în comparaţie cu cei care vor traseul verde (cel mai apropiat de Râmnic – 47%). Şi motivările primilor sunt, de departe, mult mai echilibrate şi mai bine argumentate.

Nodul de la Şuici, şansa Râmnicului pentru o legătură de 26 km cu autostrada

În aşteptarea finalizării refacerii studiului de fezabilitate pentru tronsonul amintit, CNADNR a făcut deja public faptul că sunt propuse cinci trasee. Primele două sunt aproape identice. Traseul albastru (nr. 2) reprezintă traseul stabilit iniţial, prin SF-ul din 2008, iar cel roşu (nr. 1) reprezintă în mare acelaşi traseu, în fapt o variantă optimizată din punct de vedere al costurilor, rapidităţii execuţiei şi problemelor de mediu propusă anul acesta.
Alt traseu (turcoaz) traversează Parcul Naţional Cozia, situaţie în care este aproape imposibil de crezut că va obţine prea uşor aviz de mediu. Traseul verde, cel mai aproape de Râmnicu Vâlcea, ar trece prin comunele Runcu şi Dăeşti şi ar continua pe defileul Oltului. Proiectanţii consideră că numărul mare de tuneluri (peste 10 km în plus de foraj în stâncă) şi alte lucrări şi avize ar ridica cu aproape 200 de milioane de euro costul final şi ar prelungi durata finalizării după 2020. Ori, am văzut cât de pricepuţi au fost vâlcenii în multe din proiectele cu finanţare europeană ce trebuiau terminate în 30 decembrie 2015, cel târziu. Din punctul de vedere al specialiştilor consultaţi de noi, ar fi mult mai ieftina o legătura Şuici – Râmnicu Vâlcea, prin modernizarea în drum expres a actualului DN 73C Curtea de Argeş – Râmnicu Vâlcea, ori realizarea, tot prin proiect european, de către Consiliul Judeţean Vâlcea, a unui drum expres Râmnicu Vâlcea – Runcu – Şuici.
NOTA BENE! Tot în favoarea variantei roşii este şi numărul de noduri rutiere, existând unul în plus pentru o legătură cu Râmnicul, iar pentru accesul spre Valea Lotrului – domeniul schiabil Transalpina vital rămâne acelaşi în toate variantele, cel de la Câineni.

Ca şi argeşenii, sibienii sunt preocupaţi şi de modernizarea Transfăgărăşanului

dezbatere sibiu

Acum, să refacem, pe repede înapoi, filmul recent al dezbaterilor publice organizate de cei de la CNADNR în cele trei judeţe prin care va trece tronsonul, Argeş, Vâlcea şi Sibiu.
Joi, 3 decembrie, a avut loc o întâlnire considerată de jurnaliştii locali (www.turnusfatului.ro),  una “cu uşile închise” pe tema traseului autostrăzii Sibiu – Piteşti, la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Sibiu. Ca şi precedentele întâlniri similare găzduite de CJ Argeş şi CJ Vâlcea, obiectivul întâlnirii organizate de reprezentanţii CNADNR îl constituie stabilirea variantei (din cele cinci propuse) de traseu optim şi inventarierea problemelor de care trebuie să se ţină cont. La întâlnirea de la CJ Sibiu au participat preşedintele instituţiei, prefectul, primarii din Tălmaciu, Boiţa şi Turnu Roşu şi viceprimarul din Şelimbăr, localităţi al căror teritoriu va fi traversat de viitoarea autostradă. Au mai participat şi reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu, Gărzii de Mediu, Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Sibiu, SC Drumuri şi Poduri SA, Direcţiei Silvice şi ai Inspectoratului Judeţean de Poliţie Sibiu. “Scopul acestei întâlniri a fost acela de a identifica problemele specifice pe care le implică realizarea «singurului proiect de autostradă din exerciţiul financiar 2014-2020 care are finanţarea asigurată», după cum afirma Marioara Capră, director general tehnic în cadrul CNADNR. Dezbaterea de la Consiliul Judeţean Sibiu a vizat probleme ce ţin de protecţia mediului, de ariile protejate, de Natura 2000, de siturile arheologice, de monumentele istorice aflate în proximitatea traseului pe care îl va avea autostrada, dar şi de interferenţa acesteia cu proprietăţile private”, se arată într-un comunicat postat de CJ Sibiu pe site-ul propriu.
Presa locală mai relatează că preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, a discutat cu reprezentanţii CNADNR şi problemele cu care se confruntă Consiliul Judeţean Sibiu referitoare la drumurile naţionale care străbat judeţul. Reabilitarea Transfăgărăşanului, rezolvarea problemei alunecărilor de teren pe DN 14 pe tronsonul Dumbrăveni-Laslea şi finalizarea lucrărilor la drum pe tronsonul km 73+500-80+652 au fost cerinţele lui Cindrea. (www.tribuna.ro)

Argeşenii, disperaţi să nu piardă interesul Renault pentru Uzinele Dacia

dezbatere Arges

Joi, 26 noiembrie, avusese loc şi la Consiliului Judeţean Argeş o dezbatere publică cu aceeaşi temă. La eveniment au fost prezenţi parlamentari (atenţie! cei ai PNL au lipsit !), consilieri locali şi judeţeni, cadre didactice, primari, dar şi specialişti în domeniu. Notabilă a fost şi atitudinea viceliderului de sindicat Ion Iordache de la Uzinele Dacia, care a susţinut că singura soluţie pentru realizarea cât mai rapidă a tronsonului este organizarea unui miting de protest la Guvern! “Aseară chiar credeam că acest drum se face. Acum m-am convins: nu se face! Ne sunt prezentate cinci variante, în condiţiile în care este clar că varianta 1 e cea mai bună, ca să fim aburiţi! Cei din Vâlcea am înţeles că vor varianta 4, care trece pe lângă Râmnicu Vâlcea şi este mult mai costisitoare. Când ajungem noi la un consens cu ei? Renault deja ne-a informat că stinge motoarele la Dacia în 2020. Autostrada e vitală pentru Muntenia. Singura soluţie de grăbire a lucrurilor este organizarea unui miting de protest împotriva Guvernului Cioloş! Cărţile par să fie făcute, de fapt, pentru autostrada Comarnic – Braşov!”
Senatorul Şerban Valeca (preşedintele PSD Argeş), a explicat că miercuri seara (25 noiembrie) a avut loc o şedinţă a factorilor de decizie din Argeş care au optat pentru varianta 1 (roşie) a traseului, cea mai avantajoasă din toate punctele de vedere. Apoi a spus că ar trebui să se discute despre termenele de finalizare a studiului de fezabilitate şi despre lucrările efective, deoarece de ani buni nu se face mai nimic concret. Colţoasă (în termeni plastici, evident) la toate cele trei dezbateri locale, directorul tehnic din cadrul CNADR Mărioara Capră a susţinut că termenul de finalizare este anul 2020 şi că toate resursele financiare sunt asigurate, inclusiv pentru despăgubirile ce vor fi acordate celor care vor fi expropriaţi. Reprezentantul proiectantului, însă, a afirmat că abia după 17 luni (în care trebuie să fie gata studiul de fezabilitate) urmează licitaţiile pentru proiectare şi execuţie, care vor dura şi ele alte luni bune. Iar lucrările efective ar dura aproape cinci ani!
În cele din urmă, toată lumea a căzut de acord că varianta 1 este cea mai bună.

Vâlcea vrea să fie “moţ” la o căciulă la care vecinii din Argeş şi Sibiu pun cei mai mulţi bani

dezbatere Valcea

Ce s-a întâmplat miercuri, 25 noiembrie, la dezbaterea de la CJ Vâlcea, nu mai are sens să reluăm. De principiu, majoritatea politicienilor, şefilor de instituţii şi specialişti locali s-au pronunţat în favoarea variantei verzi, deşi cu toţii ştiau că sunt şanse minime de atingere a acestui vis, în condiţiile în care Vâlcea, atenţie!, are una dintre cele mai reduse capacităţi de lobby la Bruxelles, acolo unde se decide cu adevărat ruta, iar la Bucureşti influenţa capacitatea de convingere a liderilor politici locali s-a dovedit anemică (elegant vorbind) şi în alte cazuri, cum ar fi cel al Oltchim SA! De asemenea, aceeaşi lideri au tăcut complice sau chiar au contribuit la un jaf perpetuu al resurselor judeţului până ce acesta a ajuns să nu mai conteze economic în ecuaţia regională!
Mai trebuie (chiar trebuie!) precizat că, în toate cele trei dezbateri, prestaţia reprezentanţilor CNADNR, în special cea a Mărioarei Capră, a fost unanim considerată neserioasă pentru că au venit nepregătiţi şi au avut nejustificat o atitudine agresivă faţă de factorii locali.

Forum CNADNR

http://forum.cnadnr.ro/viewtopic.php?f=3&t=9&sid=ebdbe47edb983b4c26180fd22abca8e0

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.