47 total views

Publicat miercuri, 7 septembrie, în Buletinul Oficial al procedurilor de insolvenţă, precum şi pe site-ul societăţii, “Raportul privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă a CET GOVORA SA” întocmit de Euroinsol, societatea lui Remus Borza, nu a scos nimic nou la lumină. Ba, a mai şi tras din preş înapoi pe gunoi, fiind omise elemente care ar fi trebuit să conteze în evaluarea răspunderii celor care au administrat furnizorul vâlcean de energie termică şi electrică. Un exemplu de omisiune îl reprezintă contractele de asistenţă juridică în baza cărora, potrivit procurorilor anticorupţie, sume nejustificate de bani ar fi ajuns la senatorul PSD Dan Şova. Cele 544 de pagini ale documentului, un volum total nejustificat de lectură în raport cu substanţa precară a analizei, au fost redactate parcă intenţionat să fie citite de la coadă la început. Pentru că doar în ultima treime a raportului au fost inserate, şi acolo cu mare grijă la exprimare, detalii care merită menţinute în atenţia publică.

 

remus-borza……………………………..

Dublarea schemei de personal, efectul cel mai sever al preluării EMC Berbeşti

Raportul confirmă şi ceea ce mai toată lumea avertiza înaintea tranzacţiei: preluarea carierelor de cărbune de la Berbeşti şi Alunu de la CE Oltenia a reprezentat o piatră de moară legată de picioarele CET Govora exact când societatea vâlceană abia mai răsufla din punct de vedere economic. “Preluarea carierelor de cărbune reprezintă o cotitură cu impact major asupra întregii CET Govora. Numărul de salariaţi a crescut cu încă 1.100 de persoane, ajungând la 2.364. Integrarea pe verticală a survenit pe fondul unui blocaj financiar sever, iar nevoia de relansare a activităţii în cariere impunea achiziţii de terenuri, de piese de schimb cu uzură mare, de covoare de cauciuc simultan cu efectuarea reparaţiilor şi la echipamentele din termocentrală. După preluarea carierelor, situaţia financiară a societăţii s-a agravat, iar plăţile la majoritatea contractelor de achiziţie aflate în derulare au fost blocate. Zona minieră a fost echipată doar pentru cel mult 30% din capacităţile de producţie, transportul pe calea ferată nu a mai fost achitat, iar lucrările de reparaţie în termocentrală s-au efectuat doar în regim de revenire din avarie”, explică administratorii judiciari.

Angajarea unor cheltuieli mult prea mari cu transportul rutier al cărbunelui

Cantitatea necesară de lignit, necesară anual CET Govora, este de aproximativ 2.000.000 tone. Ea a fost şi este asigurată de către EMC Berbeşti. CET Govora a transportat cărbunele cu mijloace auto, de la depozitul Berbeşti Vest la depozitul CET Govora, începând cu anul 2011, cu Bica S.R.L., societate cu care a încheiat un număr de şapte contracte de transport cărbune. “Prin executarea acestor contracte, (…) a fost transportată cu mijloace auto o cantitate de cărbune de aproximativ 1.300.000 tone, pentru care CET Govora a achitat o sumă de 35,2 milioane lei dintr-un total facturat de 38 milioane lei”, se arată în raport. Tot în document se precizează că, începând cu 2015, Bica S.R.L. a beneficiat şi prin intermediul Servcet S.A, societate afiliată CET Govora, de un număr de două contracte de execuţie lucrări, în valoare achitată de 3.912.797,75 lei, dintr-un total facturat de 4.672.919,45 lei. De asemenea, tot prin intermediul Servcet S.A., societate la care CET Govora deţine 98,43% din acţiuni, au fost închiriate utilaje de la Bica S.R.L. în baza acordului-cadru nr. 1084/ 17.06.2015, cu o durată de 18 luni şi o valoare maximă de 2.568.650 lei fără TVA.

“Potrivit dispoziţiilor prevăzute de art. 170 din Legea nr. 85/2014, acţiunea de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvenţă se prescrie în termen de 3 ani. Prescripţia începe să curgă de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a contribuit la apariţia stării de insolvenţă, dar nu mai târziu de 2 ani de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de insolvenţă” – pagina 540.

Analizând contractele încheiate cu Bica SRL, administratorul judiciar a constatat că acestea sunt împovărătoare pentru debitoare din perspectiva faptului că transportul cărbunelui poate fi asigurat şi pe calea ferată, cu un cost mult mai mic faţă de costul transportului asigurat cu mijloace auto. Cărbunele extras de la cariera Berbeşti Vest poate fi transportat cu mijloace auto pe o distanţă foarte scurtă la depozitul carierei Berbeşti Central, de unde poate fi preluat pe calea ferată până la Depozitul CET Govora. Compararea costurilor totale de transport ale cărbunelui, de la depozitele Direcţiei de Exploatare Minieră până în Depozitul CET Govora, în cele două variante de transport relevă că tranzacţiile încheiate cu BICA S.R.L. sunt la un preţ de 19,33 lei/tonă, mult mai mare faţă de 12,28 lei/tonă (transport de la Depozitul Central Berbeşti la Depozitul CET Govora) şi/sau 12,63 lei/tonă (transport de la Depozitul Alunu la Depozitul CET Govora).

Cheltuielile nejustificate cu reclamă şi publicitatea, folosite pentru abaterea atenţiei de la cauze mult mai grave

Analizând perioada 2011 – 2015, administratorul judiciar a constatat că, în ceea ce priveşte cheltuielile cu reclamă şi publicitatea, au existat indicii cu privire la lipsa de oportunitate a efectuării acestora, precum şi cu privire la cuantumul sumelor angajate. “Astfel, am extins perioada de analiză la 8 ani (2008 – 2015), perioada în care CET Govora a efectuat cheltuieli cu reclamă şi publicitate în cuantum de 8.913.200,70 lei (5.047.058,86 lei pentru perioada 2011 – 2015).
Cu titlu preliminar, precizăm că în vederea oferirii unei imagini clare şi exacte a modului în care au fost achitate peste 2 milioane de euro pentru servicii de publicitate, am analizat contractele încheiate în perioada 2008 – 2015 cu un număr de 41 de societăţi dintre care majoritatea publicaţii locale (36 de firme locale de publicitate)”, se arată în raport.
În document sunt însuşite şi concluziile unui “Raport de inspecţie economico-financiară” întocmit de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice-Craiova (nr. CV3424, 17.09.2015, contestat), potrivit căruia “suma totală achitată în anul 2014, depăşeşte pragul valoric prevăzut de OUG 34/2006”. Prin acelaşi document al DGRFP Craiova, i s-a impus conducerii societăţii CET Govora din perioada respectivă să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea sumei de 870.015 lei (sume considerate de către echipa de inspecţie nejustificabile şi achitate pentru reclamă şi publicitate) de la persoanele răspunzătoare de angajarea şi efectuarea acestor plăţi, respectiv directorii societăţii din momentul contractării serviciilor de publicitate, precum şi de la un număr de 15 prestatori.

Raportul privind cauzele insolvenţei, întocmit de Euroinsol, evidenţiază că majoritatea aceloraşi societăţi de presă cărora li se cer banii înapoi au beneficiat de contracte prin care au încasat sume considerabile şi de la societăţile la care CET Govora SA este acţionarul majoritar, SERVCET SA (2009-2015, suma totală de 1.360.041 lei) şi PRELCET SA (2009-2014, suma totală de 680.990.68 lei).

Soluţia salvatoare pentru responsabili, semnalată chiar de administratorul judiciar

Toţi membrii AGA, CA, Consiliului de Supraveghere şi Directoratului societăţii sunt răspunzători în egală măsură cu CJ Vâlcea de dezastru. În ce priveşte ingerinţele politicului în managementul Societăţii, administratorii judiciari au reţinut că “Am constatat că deciziile luate nu au fost întotdeauna în interesul CET Govora, mai ales în ceea ce priveşte gestionarea relaţiei comerciale cu Oltchim, situaţie în care debitoarea a înregistrat creanţe foarte mari care nu mai pot fi recuperate, generând o pierdere foarte mare pentru Societate”. Totuşi, ei nu uită să precizeze condiţiile în care cei vizaţi pot scăpa de efectele legii în urma prescrierii atragerii răspunderii:
“Potrivit dispoziţiilor prevăzute de art. 170 din Legea nr. 85/2014, acţiunea de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvenţă se prescrie în termen de 3 ani. Prescripţia începe să curgă de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a contribuit la apariţia stării de insolvenţă, dar nu mai târziu de 2 ani de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de insolvenţă” – pagina 540.

În raportul lui Remus Borza mai sunt amintite, printre cauzele insolvenţei CET Govora SA, remunerarea neperformanţei (bonusuri multiple acordate salariaţilor), angajarea de cheltuieli cu studii de fezabilitate care nu au fost materializate (TAFFCO PREST SRL, CELINS SRL, ROMTAN CONSTRUCT SRL, COGEN CONSULTING SRL, HYDROMATIC SISTEM SRL) şi câteva contracte de asistenţă juridică.

Raportul cauzelor insolvenţei CET Govora SA, în format pdf:

raport_cet_govora

sursa/saptamana.net

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.