Dezvoltarea unei noi staţiuni balneologice în judeţul Vâlcea este în impas. Din cauza debitului mic pe care cele trei izvoare minerale vindecătoare din comuna Mihăeşti îl au, investitorii nu s-au îngrămădit în zonă, astfel că proiectul autorităţilor din Vâlcea este pe cale de a deveni o amintire.
Debitul mic al izvoarelor a omorât proiectul autorităţilor
Analizele efectuate în ultimii ani la cele trei izvoare minerale din punctul Şipot satul Buleta au arătat că atât fizico-chimic, cât şi terapeutic, apele la de la Mihăeşti sunt mai bune decât cele de la Băile Govora, Călimăneşti şi chiar Băile Olăneşti. Deşi a existat o inenţie chiar şi din partea Consiliului Judeţean Vâlcea de a dezvoltat o staţiune în această zonă, nimeni nu a investit până acum un leu în aceste adevărate comori. Explicaţia autorităţilor este simplă : debitul izvoarelor este prea mic şi nimeni nu e dispus să investească în ceva ce ar putea să dispară cu timpul. Autorităţile au încercat de-a lungul anilor să introducă în strategia de dezvoltare a localităţii un astfel de proiect, dar pentru că debitul celor trei izvoare, cel cu apă sulfuroasă, cel cu apă iodată şi cel cu apă sărată, este prea mic potenţialii întreprinzători s-au găndit doar la o dezvoltare pe termen scurt a acestei microstaţiuni Buleta. Un studiu geo ar demonstra însă că în zonă sunt resurse inepuizabile.
A fost odată…
Sătenii din Mihăeşti şi-au pierdut însă de mult speranţa că acest loc ar putea fi reamenajat. În „valea apelor”, cum este cunoscută zona în care se găsesc izvoarele, acum găştele şi raţele se plimbă nestingherite, iar caprele se adapă din apa proaspătă. Odinioară aici era o staţiune în care veneau oameni din toată ţara, dar de ea nu-şi mai amintesc decăt bătrânii. „ Trei case la rând de aici din zonă erau numai băi. Erau 12 cabine.Veneau oameni din toată ţara pentru apa de la izvoare. Se cazau aici la o femeie care aveao o casă cu etaj. Îi culca pe unde se putea prin pod , pe jos, că nu erau condiiţii de hotel. Comunşiştii au distrus însă tot ce se făcuse până atunci şi nimeni nu a mai făcut nimic.”, spune un bătrân care se plimba în cârje pe lângă izvoare „Era frumos odată. Erau nişte cazane mari în care se fierbea apa apoi se punea apa în nişte vane de lemn. Nu erau medici sau specialişti , dar fiecare dintre cei care aveau băi în curte ştiau cum să folosească apele şi niciodată nu a existăt vreo problemă, ba chiar au venit oameni schilozi şi au plecat sănătoşi tun după ce s-au îmbăiat sau au băut din apele astea. Era un izvor cu apă pentru stomac, unul cu apă pentru rinichi şi un altul pentru romatism. Şi acum dacă te speli sau le bei apă din ele te mai lasă durerile de romatism. Dar nu mai e ce-a fost odată. Au venit şi nişte francezi şi nişte austrieci acum vreo câţiva ani să vadă ce se poate face aici, dar nu s-au mai întors”, îl completează tanti Maria.
Mai presus de apa chioară
În comuna Mihăeşti din judeţul Vâlcea, apele minerale sulfuroase, iodate sau sărate, aflate pe domeniul public, curg în voie. Din pereţi stâncoşi izvorăsc patru firişoare de apă rece şi cristalină: unul este cu apă dulce, unul cu apă sulfuroasă, al treilea cu apă iodată şi ultimul cu apă sărată. Deşi cunosc proprietăţile lor curative, nici măcar sătenii care stau în apropierea izvoarelor nu le prea folosesc. „ E foarte bună apa. Pentru rinichi, pentru articulaţii, chiar şi pentru stomac, dar nu prea beau că nu prea suport, nici mirosul şi nici sarea. Dar vin oamenii care mai ştiu de ea şi ia cu bidoanele. Nu prea ştiu multe despre istoria lor, că m-am mutat doar de trei ani aici în zonă”, spune o tânără. Pentru alţii însă, aceste izvoare sunt de nepreţuit. „ Stau de 23 de ani aici în zonă. Am făcut în curte fântănă, dar pentru băut folosesc numai apa de la izvoarele acestea. În fiecare zi iau apă de la izvoare. Şi tot satul vine cu bidoanele, cu butoaiele”, ne spune taniti Elena. Situată la 12 kilometri de Râmnicu Vâlca, comuna Mihăeşti este una dintre cele mai mari din judeţul Vâlcea, fiind alcătuită din localităţile Mihăeşti, Măgura, Buleta, Negreni, Arsanca, Rugetu, Munteni, Stupărei, Bârseşti, Gurişoara, Govora, Scărişoara, Vulpeşti. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt creşterea animalelor şi agicultura. Turismul nu este nici măcar în stadiu incipient în localitate, unde nici pomeneală de hoteluri sau pensiuni.