Invitaţie la proiecţii în agricultură (I)
În perspectiva exerciţiului bugetar european 2014-2020 şi a noii Politici Agricole Comune, conducerea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud – Vest Oltenia ne-a înaintat spre dezbatere un set de măsuri pe care intenţionează să le promoveze în vederea relansării agriculturii la nivel regional. Înainte, însă, de a desena orizontul de aşteptare pe zarea anului 2020, important este să observăm cu atenţie linia de start de la care pleacă agricultura şi spaţiul rural.
După 22 de ani de la intrarea în vigoare a primei legi privind fondul funciar, aproape două treimi, adică 64% din totalul fermelor câte există în România încă produc doar pentru consum propriu. Sunt aproape 1 milion de proprietari de pământ pe care e greu să-i catalogăm drept fermieri atâta timp cât ei nu deţin mai mult de 20-30 ari şi, din această cauză, nici măcar nu beneficiază de subvenţia europeană. Fie şi numai din acest motiv, înainte de a analiza propunerile formulate de ADR Oltenia, trebuie să ne gândim la situaţia actuală şi să găsim răspunsuri la trei probleme esenţiale: care este capacitatea agriculturii de a răspunde la exigenţele pieţei agricole europene, în ce direcţie vom pune agricultura şi la ce destinaţie vrem să ajungem, care vor fi provocările noi, până în 2020 cărora va trebui să le facem faţă.
În niciun caz nu merg pe o viziune pesimistă, ba dimpotrivă. Ştiu că există soluţii de redresare, modernizare şi eficientizare a agriculturii ţinând seama în primul rând de evoluţia pozitivă a subvenţiilor şi ajutoarelor complementare în perspectiva noii Politici Agricole Comune. Se ştie, de exemplu că, prin proiecţia viitorului exerciţiu bugetar, România va primi de la UE în perioada 2014-2020 11,7 miliarde euro pentru plăţi directe pe unitatea de suprafaţă şi 8,1 miliarde euro pentru dezvoltare rurală, din care 30% vor fi destinate în mod expres susţinerii practicilor agricole benefice pentru mediu, respectiv pentru realizarea de produse ecologice. Fermierii care se vor dedica unor astfel de produse vor fi susţinuţi în mod special prin acordarea unei subvenţii de 600 euro/ha. Stimulaţi mai bine vor fi şi ceilalţi fermieri având în vedere că subvenţia anuală pe unitatea de suprafaţă va creşte gradual, urmând ca, în 2019, să ajungă la 196 euro/ha de la 147 euro cât se acordă în prezent. Însă – atenţie! – dispar din calcule terenurile lăsate pârloagă. Începând din ianuarie 2014, vor beneficia de subvenţie doar acei agricultori care îşi muncesc pământul. Din statisticile Ministerului Agriculturii rezultă că, astăzi, încă mai există în ţară peste 40.000 ha lăsate de izbelişte, iar proprietarii nu se jenează să ceară bani nerambursabili. Această situaţie, din păcate, este întreţinută şi de faptul că forţa de muncă din agricultură este îmbătrânită şi nu mai are forţa să execute lucrările agricole. De pildă, tot statisticile arată că 32% dintre proprietarii de teren au peste 70 de ani, 26% – între 60 şi 70 de ani, iar tineretul între 18-30 ani reprezintă doar 1%. Acest dificit de forţă tânără nu este specific doar României, el este generalizat şi în celelalte state europene. Din acest motiv, noua Politică Agricolă Comună va avea în exerciţiu o prevdere expresă în sensul că tinerii fermieri vor primi prin plăţi directe o subvenţie complementară, cu 26% peste ceea ce se asigură acum, iar acest ajutor va fi menţinut timp de 5 ani începând cu primul an după instalarea în agricultură.
Va mai exista, de asemenea, şansa unor plăţi cuplate cu producţia care va reprezenta până la 13% din valoarea totală a plăţilor directe. Nu în ultimul rând, mai trebuie reţinut că, prin Programul de Dezvoltare Rurală în perspectiva 2014-2020, se va mai crea un avantaj, de astădată în favoarea fermierilor constituiţi în asociaţii. Concret, finanţarea din fondurile publice va fi cu 10% mai mare pentru susţinerea investiţiilor asociate faţă de cele realizate individual.
Toate aceste noutăţi vor putea ajunge la fermieri – şi trebuie să ajungă! – şi prin iniţiativa la care ne îndeamnă ADR Sud-Vest Oltenia în sensul participării la crearea unei baze solide de informaţii şi experienţe menite să dea conţinut viitoarei strategii pentru agricultură.
ION CÎLEA
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea