25 total views

România a primit mai mulţi bani de cât a contribuit la UE în 2013.

O mai mare stăpânire a mecanismelor absorbţiei ar trebui să facă din România unul dintre marii beneficiari ai construcţiei europene a cărei expresie democratică superioară este Parlamentul European. România este la coada clasamentului privind absorbţia fondurilor structurale în exerciţiul financiar 2007-2013, dar şi aşa este într-o poziţie financiară netă în raport cu Uniunea.

România a contribuit anul trecut cu 1,5 miliarde de euro la bugetul UE şi a primit 2,8 miliarde de euro pe fonduri structurale şi de coeziune şi 2,7 miliarde de euro pentru agricultură (dezvoltare regională şi plăţi directe) – deci 3,5 miliarde de euro peste contribuţia sa. Corijarea mecanismelor de absorbţie ar putea să o conducă într-o poziţie şi mai bună. În exerciţiul financiar 2014-2020, România este al patrulea beneficiar al fondurilor de coeziune, după Polonia, Italia şi Spania, cu 24,5 miliarde de euro (6,7% din totalul acestor fonduri de 366,8 mld. euro).

Potrivit raportului financiar al Comisiei Europene pe 2011 (ultimul raport de acest fel făcut public), Germania a avut în acel an, în relaţia cu bugetul UE, un sold negativ de – 10,2 miliarde de euro, Franţa unul de – 7,2 miliarde de euro sau Marea Britanie de – 6,7 miliarde de euro – le-am enumerat pe acestea pentru că în rândul acestor societăţi există o reţinere faţă de UE şi emigraţie – , iar România unul de Ă 1,4 miliarde de euro. Însă România se situa mult sub Polonia, de pildă, cu un sold de Ă10,8 miliade de euro sau Ungaria cu unul de Ă 4,4 miliarde de euro. Aşa s-a făcut ca, pe cap de locuitor, Ungaria să primeasc în 2011 365 de euro, Polonia 250, iar România 63.

Între 2014 şi 2020 România ar urma să contribuie cu aproximativ 11 miliarde de euro la bugetul UE, iar sumele ce i-au fost alocate sunt de 40 de miliarde de euro. Prin urmare, România ar trebui să fie un beneficiar net, dar acest lucru ţine de inteligenţa ei de a atrage aceşti bani pentru că contribuţia la bugetul UE este obligatorie, în vreme ce absorbţia banilor ţine de capacitatea fiecărui stat de a-i cheltui.

zf.ro

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.