129 total views

Petrecerea dintre ani organizată de cuplul Elena şi Nicolae Ceauşescu avea punctul culminant la 12 noaptea, atunci când se difuza la televizor mesajul de Anul Nou al dictatorului. Masa era bogată în mâncare şi băutură tradiţională.

Familia Ceauşescu nu rata nicio petrecere de Anul Nou în care să nu se pozeze cu Moş Gerilă, potrivit fotografiilor din Arhiva Naţională.
Petrecerea din noaptea de Revelion era un adevărat festin, la care participau membrii familiei şi cei mai apropiaţia colaboratori. Ceauşescu, aproape de fiecare dată, invita în noaptea de Revelion pe unul sau doi dintre fraţi.
Mâncărurile tradiţionale erau preferatele familiei. În primul rând sarmalele, piftia, salata boeuf, friptura de porc şi puiul la ceaun. Ceauşescu se dădea în vânt după ciorba de peşte, plachie, dar avea o pasiune pentru saramura de peşte.

Sarmalele, slăbiciunea dictatorului

“Nicolae Ceauşescu nu mânca mult, era cumpătat, dar avea o adevărată slăbiciune pentru sarmale, astea erau marea sa pasiune!”, povestea nepoata dictatorului, Mihaela Moraru-Ceauşescu. La aceste petreceri, de băut se nu prea tare (Galbenă de Odobeşti), vişinată şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită.
Elena Ceauşescu mai bea băuturi dulci, gen Campari, dar nu se îmbăta niciodată. La capitolul fructe, pe mesele Ceauşeştilor se găseau mere, portocale şi banane.

Ultimul Revelion, cel din 1988, a fost ca toate celelalte 10 de dinainte. Petrecerea s-a ţinut la Club-Bazin Floreasca. Sala de sport a clubului a fost transformată într-o adevărată pădure. O sută de brazi drepţi şi semeţi, înalţi de patru până la opt metri, au fost trimişi de ocoalele silvice fruntaşe din toate regiunile ţării. Invitaţii au aşteptat sosirea lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu în hol. Când şi-au făcut apariţia, în jur de ora 10, au fost primiţi cu aplauze. Prima parte a serii a fost dedicată televizorului, toţi invitaţii se uitau la programul televiziunii naţionale.

Elena obosea repede

Cu un sfert de oră înainte de miezul nopţii, chelnerii intrau cu cupele de şampanie. Sala cu brazi încremenea: la televizor începea Mesajul de An Nou. “La mulţi ani!”, “Să trăiţi, să trăiţi, să trăiţi…!”,începeau urările. Elena obosea repede în picioare, o deranja arterita. Începea petrecerea şi apăreau cântăreţi din toată ţara. De cele mai multe ori, după un pahar de vişinată, Ceauşescu plângea la romanţe. Interpreţii favoriţi ai acestuia erau Ioana Radu, Ileana Sărăroiu şi Gică Petrescu. Petrecerea se încheia la ora 2.00.

Povestea Moşului sovietic

Moş Gerilă a fost înlocuitorul lui Moş Crăciun şi al lui Moş Nicolae în perioada 1947-1989. Sovieticii au încercat să-l impună pe Moş Gerilă, în tentativa lor de a înlătura rolul din tradiţii şi de a laiciza forţat cultura în ţările comuniste din Europa de Est. În tradiţiile ruseşti, Moş Gerilă are origini pre-creştine şi se numeşte Ded Moroz. Cornel Burtică, fost membru al conducerii PCR, arăta cum a decurs schimbarea. “Nomenclatura a început să folosească atunci Moş Gerilă, nu mai aveai voie să spui Moş Crăciun. Era identic cu Moş Crăciun, doar că venea pe 30 sau 31 decembrie. Şi copiii l-au adoptat pe Moş Gerilă, că nu le păsa lor, atâta timp cât era un Moş care le aducea nişte daruri”, a povestit Burtică.

Discursurile: din studioul TVR, în Piaţa Universităţii

Ion Iliescu a apărut la TVR în seara de 31 decembrie 1989, alături de tovarăşii săi: Nicolae Militaru, Dumitru Mazilu, Petre Roman şi Silviu Brucan. El s-a adresat “stimaţilor cetăţeni ai României” şi “stimaţilor compatrioţi” şi a criticat dur “dictatura personală a lui Ceauşescu”. “Procesul care a avut loc este ireversibil. Revoluţia populară a învins şi va rămâne invincibilă”, explica primul preşedinte al României post-decembriste. Din anul 2000, Iliescu a renunţat la foaia de pe care citea şi nu mai gesticula.

Emil Constantinescu nu şi-a citit niciodată mesajele de Anul Nou. “Putem spune că bilanţul este negativ din punct de vedere economic, financiar şi social, dar pozitiv în planul politicii interne şi externe al relaţiilor interetnice, religioase şi umane. Cred că, sub semnul voinţei noastre comune de bine, anul 1997 va fi un an mai bun pentru România şi pentru fiecare dintre noi”, spunea, în 1996, Emil Constantinescu.

Traian Băsescu a anulat tradiţia mesajelor înregistrate pe casete pentru transmisiunile de Anul Nou. În 2004, preşedintele a venit în Piaţa Universităţii şi s-a adresat bucureştenilor cu o sticlă de şampanie în mână. În ultimii ani, el a preferat să nu mai ţină un discurs televizat, dar a postat un mesaj pe site-ul Adminsitraţiei Prezidenţiale. “Fie ca anul 2013 să fie unul al liniştii şi al solidarităţii între români!”, a fost mesajul lui Traian Băsescu de anul trecut

foto si articol/evz.ro

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.