…15 mai. Nu reluăm povestea „noului” operator ales „pe sprânceană” pentru „calități” deosebite, la o simplă căutare în site-ul publicației prin cuvântul „environment” veți avea ce citit. Așadar, revenim și intervenim, jurnalistic evident, în războiul gunoiului, și spunem că procedura care deja a fost declarată nulă ar putea constitui dovada returnării banilor europeni. Procedură fără transparență! Nu s-a făcut licitație! SMID Vâlcea nu este complet și nu funcționează!
Punct de vedere bazat pe legislație
Am stat de vorbă cu specialiști din domeniul mediului și salubritate, specialiști care ne-au purtat prin paginile stufoase ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – norme comune privind concurența, impozitarea, armonizarea legislativă – POIM 2014-2020 – Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Vâlcea, 2029 – 2025 – autorizațiile de mediu – Caietului de Sarcini al licitației inițiale… o întreagă expunere bazată pe realitate și legislație. Din toate discuțiile am spicuit ce am considerat că este relevant ca cei care sunt implicați în războiul gunoaielor – primarii – să înțeleagă mersul administrativ la care a recurs Consiliului Județean Vâlcea și ADI Salubrizare pentru „alegerea” unui alt operator de salubrizare, pentru întreg județul, singura urgență fiind pericolul de returnarea integrală a fondurilor europene – 146.000.000 lei – pentru proiectul SMID.
Se susține că eludarea legislației a fost făcută în scopul respectării unor termene impuse prin niște instrucțiuni referitoare la accesarea Fondurilor Europene, cu scopul de a nu se pierde fondurile alocate acestor proiecte. Aceste susțineri sunt cu desăvârșire false. Legislația comunitară impune promovarea concurenței în domeniul serviciilor și procedurii transparente pentru delegarea gestiunii acestora în situația în care resursele pentru gestionare sunt realizate cu o componentă de finanțare din partea Uniunii. Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – Partea a treia: Politicile și Acțiunile Interne ale Uniunii – Titlul VII: Norme Comune Privind Concurența, Impozitarea și Armonizarea Legislativă – Capitolul 1: Regulile de concurenţă – Secţiunea 1: Reguli aplicabile întreprinderilor – Articolul 106 (ex-articolul 86 TCE)
Articolul 106 – (ex-articolul 86 TCE)
(1) În ceea ce priveşte întreprinderile publice şi întreprinderile cărora le acordă drepturi speciale sau exclusive, statele membre nu adoptă şi nu menţin nici o măsură care contravine normelor tratatelor şi, în special, celor prevăzute la articolul 18 şi la articolele 101-109.
(2) Întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun normelor tratatelor şi, în special, regulilor de concurenţă, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredinţată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsură care contravine intereselor Uniunii.
(3) Comisia asigură aplicarea dispoziţiilor prezentului articol şi adresează statelor membre, în cazul în care este necesar, directivele sau deciziile corespunzătoare.
POIM 2014-2020 Ghidul Solicitantului_OS 3.1. – 1.9 Ajutor de stat
………………………………
În concluzie, în cazul proiectelor de investiții finanțate în cadrul AP3, OS.3.1 aprobate în cadrul POIM, respectiv a proiectelor integrate/individuale de management al deşeurilor la nivel de judeţ/sector, al căror Beneficiar sunt autoritățile publice locale, iar delegarea serviciului de operare va fi efectuată prin procedura de achiziție publică, nu se creează avantaje respectivului agent economic.
…………………………
În cazul proiectelor noi eligibile, beneficiarii vor prezenta o analiză asupra modului în care sunt respectate prevederile de ajutor de stat privind operarea ulterioară a infrastructurii, respectiv respectarea prevederilor Deciziei Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (2012/21/UE) – Decizia SIEG, respectiv angajament privind delegarea operării infrastructurii prin licitație în baza legii, în condițiile menționate de Decizie.
Orice altă opțiune decât licitarea operării infrastructurii, va fi însoțită de confirmarea din partea Consiliului Concurenței care să precizeze una dintre următoarele opțiuni:
– proiectul nu intră sub incidența ajutorului de stat;
– proiectul intră sub incidența ajutorului de stat în conformitate cu legislația aplicabilă (se va preciza care este legislația aplicabilă) și confirmarea faptului că proiectul este conform cu prevederile menționate;
– proiectul intră sub incidența ajutorului de stat în conformitate cu legislația aplicabilă (se va preciza care este legislația aplicabilă) și etapele ce trebuie parcurse pentru ca proiectul să fie conform cu legislația aplicabilă, în cazul în care acestea intră în sarcina furnizorului de ajutor de stat (respectiv a AM).
Nu exista niciun aviz din partea Consiliului Concurenței
Serviciul de salubrizare care face obiectul contractului are un caracter monopolist, în sensul că impune ca niciun alt agent economic, în zona și în perioada contractului, să nu poată presta sau gestiona serviciile respective. Concurența în domeniu se manifestă strict în cadrul procedurilor de licitație reglementate prin legislația care transpune directivele europene în domeniu. Concurența impune, în cazul achizițiilor publice și concesiunilor: transparență, tratament egal și nediscriminare.
Dar, Consiliul Județean susține că ar putea sau chiar ar trebui să încalce prevederile „Tratatului” în virtutea propriilor interpretări pe care le dă, într-un mod absolut original, instrucțiunilor care pun în aplicare niște programe comunitare. Chiar Ghidul solicitantului pentru programul în cadrul căruia au fost finanțate proiectele respective precizează clar că delegarea operării infrastructurii trebuie făcută prin licitație, în baza legii. Dacă aceste condiții nu sunt respectate, atunci respectarea unor termene legate de operaționalizarea sistemului este întru totul irelevantă.
CJV/ADIS incompetență privind licitație SMID
Niște termene impuse prin contracte sau protocoale de finanțare nu pot constitui justificare pentru încălcarea normelor imperative comunitare, iar consecințele încălcării normelor pot fi cu mult mai grave decât cele ale încălcării unor termene. Termenele mai pot fi prorogate, însă încălcarea normelor nu poate fi nici justificată și nici acoperită. În esență, trebuie remarcat și faptul că autoritatea publică – Consiliul Județean Vâlcea/ADI Salubrizare – nu a reușit să realizeze o procedură de licitație în condițiile legii, documentația de atribuire fiind anulată. Acum, încearcă să încheie un contract similar cu cel care făcea obiectul procedurii de licitație, dar printr-o procedură de negociere fără publicare. Astfel, încearcă să sustragă controlului judiciar o serie de prevederi ale documentației inițiale, în condițiile în care tocmai prevederile respective determinaseră anularea documentațiilor.
Nu se poate permite unei autorități ca prin inițierea unei proceduri lipsite de transparență să impună derularea unor contracte care au fost anulate de către instanță în mod definitiv. Dar, în acest caz, este vorba de o prevedere deosebit de importantă, închiderea unui depozit de deșeuri este condiționată de existența resurselor financiare. Dacă nu sunt prevăzute și nu se obțin în cadrul contractului de gestionare, așa cum prevede legea, atunci, la epuizarea capacitații, depozitul nu va putea fi închis, cu toate consecințele dezastruoase pentru mediu și sănătatea publică. Tocmai pentru eșecul în închiderea unor depozite neconforme de deșeuri țara noastră se află în procedură de infrigement. Dar, categoric, nu această procedură de infrigement este cel mai grav lucru, ci cel mai grav lucru este neînchiderea depozitelor de deșeuri și consecințele lor pentru mediu și sănătatea publică.
Autoritatea contractantă susține și o așa zisă prioritate a interesului public față de interesul privat, făcând vorbire în mod steril despre continuitatea serviciului de salubrizare a localităților care ar fi asigurată prin aceste proceduri inițiate pe motive de urgențe. Cu toate astea, autoritatea – CJV/ADIS – nu a făcut proba nici unei urgențe, nu a făcut proba niciunei discontinuități în asigurarea serviciului public de salubritate și nici nu va putea face o astfel de probă, pentru că nu a existat nicio discontinuitate și nu poate fi justificată în niciun fel urgența procedurilor.
Autoritatea – CJV/ADIS – nu indică nicio modalitate concretă în care sănătatea publică sau protecția mediului sunt puse în pericol. În prezent toate localitățile au serviciile de colectare și eliminarea deșeurilor asigurate. Pericolul ar consta mai degrabă în începerea operării unei capacități de gestionare a deșeurilor în condiții neconforme. La Roești se depozitează la grămadă pe platforma betonată, zilnic existând pericolul unui incendiu. În Centrul Roești nu se elucrează, doar se depozitează ilegal!!! Ăsta este pericolul real, în jur fiind pădure!!!
Conform Autorizației Integrată de Mediu, publicat pe site-ul Agenției Naționale de Mediu și Planului Județean de Gestiune a Deșeurilor, al județului Vâlcea, acest Centru de Management Integrat al Deșeurilor – CMID – are capacitatea și ar urma să deservească 170.366 de persoane din totalul de 333.971 din județul Vâlcea (cf. Caiet de Sarcini, pag. 11) ceea ce ar însemna zona de Sud unde este și situat Centrul de Management. Capacitatea stației de tratare din cadrul acestuia este de 34070 de tone pe an.
Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Vâlcea, 2019 – 20258. – 1 Alternativa selectată
…………………
I. zona centru – nord acoperă 34 de localităţi (Municipiul Râmnicu Vâlcea, 6 oraşe și 27 comune), cu o populație de 234.186 locuitori înregistrată la nivelul anului 2018, din care aproximativ 66% din populaţia totală a zonei locuiesc în mediul urban și 34% în mediu rural. Deșeurile municipale generate în zona Brezoi vor fi colectate și transportate la stația de transfer și sortare Brezoi. Deșeurile reciclabile colectate separat vor fi sortate, iar reziduurile de la sortare vor fi transferate la CMID Roești împreună cu deșeurile reziduale. Deșeurile verzi și biodeșeurile colectate separat vor fi transferate la stația de compostare de la Râureni. Deșeurile municipale generate din zona Municipiului Râmnicu Vâlcea vor fi gestioante prin stația de sortare Râureni, stația de compostare Râureni (deșeurile verzi și biodeșeurile colectate separate), depozitul de la Fețeni. Pentru tratarea deșeurilor reziduale se va construi o instalație de tratare mecanobiologică cu biouscare în localitatea Râureni;
II. zona centru – est acoperă 17 comune, cu o populație de 42.516 locuitori înregistrată la nivelul anului 2018, care reprezintă aproximativ 11% din populația totală a județului Vâlcea. Zona este deservită de staţia de transfer de la Galicea, urmând a fi deservită și de CMID Roești.
III. zona centru – vest acoperă 38 de localităţi, Municipiul Drăgăşani, 3 oraşe şi 34 comune, cu o populație de 120.181 locuitori înregistrată la nivelul anului 2018, din care aproximativ 31% din populaţia totală a zonei locuiesc în mediul urban și 69% în mediul rural. Această zonă este deservită de staţiile de transfer de la Bălceşti şi Fârtăţeşti, staţia de transfer/sortare de la Drăgăşani, urmând a fi deservită și de CMID Roești.
AUTORIZAŢIE INTEGRATĂ DE MEDIU – Nr.3/26.03.2025
……….
Depozitul de deșeuri nepericuloase – capacitatea proiectată a depozitului de deșeuri nepericuloase este de 825.000 mc pentru o durată de viață estimată la 28 de ani. Suprafața amplasamentului este de 206.673 mp. Populația estimată deservită – 170.366 locuitori
Depozitul de deșeuri cuprinde: Celula nr. 1 cu o suprafață etanșă de 2,43 ha și o capacitate totală de înmagazinare de 265.000,00 m3, inclusiv materialul de acoperire, fiind proiectat pentru o durată de funcționare de 5,00 ani. Celula nr. 01 a fost construită în semi-rambleu, prin sistematizarea verticală a amprizei/bazei și construirea unui dig perimetral. Celula nr. 2 se va dezvolta lângă prima celulă, pe o suprafață de aprox 6 ha și va asigura o capacitate de depozitare a deșeurilor de cca 560.000 mc, inclusiv materialul de acoperire.
Stația de tratare mecano biologică: – Capacitatea este de 34.070 tone/an pentru o densitate de intrare /zi de aprox. 313 kg/mc. Capacitate zilnică de lucru 109,20 tone/zi. Capacitate orară de lucru 19,81 to/ora. Numar total zile funcționare 312 zile/an. Metoda de tratare mecano-biologica (TMB) este un sistem de procesare a deșeurilor care implică atât procese mecanice cât și biologice. Tratarea mecano-biologică a deșeurilor se realizează în trei etape: pretratare mecanică, tratare biologică, rafinare.
Caietul de Sarcini de la licitația inițială,
la articolul 78 se stabilea ca sarcină a concesionarului amenajarea unei capacități suplimentare de tratare mecano-biologică de 22.000 de tone/ an. Acest articol nu se mai regăsește în Caietul de sarcini de la NFP și această cantitate anuală de deșeuri pur și simplu dispare. Deci, deși în Caietul de Sarcini inițial se afirma necesitatea existenței unei capacități suplimentare de 22.000 de tone pe an, în Caietul de Sarcini de la NFP se extinde prestația stației de tratare mecano-biologice de la Roești la deșeurile aferente întregului județ. Și în cadrul Caietului de Sarcini și în cadrul Planului Județean, dar și al Studiului de Oportunitate calculele sunt extrem de confuze din cauza lipsei de profesionalism a celor care au făcut aceste calcule și din motive de exactitate matematică și din motive determinate de evoluția în timp a cifrelor, dar și din confuziile privitoare la fluxuri și instalații de tratare eliminare. Ceea ce este clar, este faptul că, municipiul Râmnicu Vâlcea are propriile instalații de tratare și eliminare a deșeurilor și nu se justifică sub nicio formă transportarea lor la Centrul de Management Integrat de la Roești, acesta nefiind proiectat pentru a deservi zona Centru-Nord, ci doar zonele Centru-Est și Centru-Vest.
Mai apar o serie de confuzii și din cauza unor zonări diferite făcute de-a lungul timpului în diverse proiecte. Însă, nu încape niciun dubiu că în niciun proiect municipiul Râmnicu Vâlcea nu ar urma să fie deservit de Centrul de Management Integrat de la Roești. Se arată foarte clar în Planul Județean că toate instalațiile de sortare aferente municipiului sunt în localitățile Râureni și Fețeni, care sunt practic integrate în municipiu. În prezent, stația de tratare mecano-biologică de la Râureni nu a fost încă realizată. Tratarea mecano-biologică se realizează la o stație de tratare mecano-biologică de pe platforma Oltchim, cu care municipiul Râmnicu Vâlcea a încheiat un contract pentru tratarea și sortarea deșeurilor municipale.
De asemenea, cum mai sus explicam, Centrul de la Roești nu a intrat încă în operare, deoarece este în strânsă conexiune cu operarea activităților de colectare la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea și a întregului județ. Nu s-a ajuns la colectarea deșeurilor pentru că în perioada de mobilizare operatorul serviciului de colectare, care este, practic, același cu cel al serviciilor de tratare și eliminare, nu a îndeplinit toate condițiile impuse și nu are capacitate de a realiza colectarea deșeurilor.
În județ activitatea nu a început în niciun fel la acest moment, iar în municipiu nu se realizează efectiv o colectare a deșeurilor, ci pur și simplu serviciul este sabotat de operatorul desemnat prin NFP, cu colaborarea autorității contractante – ADIS/CJV, în scopuri pe care nu le putem determina/proba. Presupunerea rezonabilă este că se urmărește crearea unei situații de discontinuitate și criză, pentru a justifica acțiunile ilegale de până acum și pe cele care vor urma.
SMID la nivel județean nu este în totalitate realizat/construit. Stațiile de transfer nu sunt finalizate și nu sunt operaționale la acest moment, iar pentru centrele de aport voluntar, la mare majoritate nu a fost începută construcția. Conform proiectului finanțat din fonduri europene, așa cum prevede și Planul Județean, mare parte din deșeuri trebuiau să fie procesate local, în zona municipiului Râmnicu Vâlcea, prin facilitățile existente acolo, realizate în cadrul proiectului general cu fonduri europene, cu depozitare finală la Fețeni și nu la Roești.
CMID Roești nu are capacitatea de a procesa toate deșeurile din județul Vâlcea. De aceea în proiect se prevede și construcția unei noi noi Stații de Tratare Mecano Biologice la Râmnicu Vâlcea (Râureni – a nu se confunda cu stația de sortare deja realizată) și depozitarea finală a deșeurilor provenite de la aceasta la depozitul de la Fețeni.
Nu a fost construită Stația de tratare a deșeurilor de la Râmnicu Vâlcea
Proiectul, în ansamblul său, este greșit realizat, deoarece fluxurile de deșeuri rezidual și biodegradabil se intersectează în Stația de tratare de la Roești, ceea ce este și absurd și ilegal. Fluxurile de deșeuri se gestionează separat de la început până la final, pentru că în situația de contaminare a fluxurilor între ele, scopul colectării separate inițiale nu este realizat. La final, din Centru de Management Integrat ieșirile de deșeuri nu vor fi cele preconizate. Deșeurile nu se colectează și se transportă separat pentru a fi amestecate în Centrul Roești!
Art.7 din Legea nr.190/2018 menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Publicația „Timpul de Vâlcea” pune la dispoziția persoanelor interesate dreptul la replică prin intermediul următorului e-mail: timpuldevalcea@yahoo.ro