33 total views

Până în 1989 Comitetul de Stat al planificării stabilea pe luni , trimestre, semestre şi ani, cotele de investiţii pentru unităţile administrativ teritoriale. Nici o investiţie, indiferent de mărimea sa în infrastructura localităţilor din România, nu se putea face decât în baza unor argumente tehnico-economice extrem de solide şi a repartiţiei făcute de acest Comitet.

Din această cauză, până în 1989, investiţiile din infrastructura localităţilor din România s-au făcut gradual în baza unor argumente corecte de dezvoltare şi toată lumea era mulţumită.

După 1989, democraţia originală instalată în România, a condus la un adevărat haos în activitatea investiţională din infrastructura localităţilor româneşti. Partidele perindate pe la conducerea României au creat un sistem clientelar de acordare a fondurilor pentru realizarea investiţiilor, sistem care avea la bază, ca principal argument, apartenenţa de partid a primarului localităţii.

Astfel, între 1990 – 2007, î România s-au repartizat fonduri după principiul “cine este cu mine este al meu”, iar restul…, Dumnezeu cu mila.

Intrarea României în 2007 în Uniunea Europeană, ar fi trebuit să reprezinte un “punct zero”, de plecare în realizarea unei adevărate dezvoltări a infrastructurii folosind fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Din păcate, lanţul trofic “PCR – Pile, Cunoştinţe şi Relaţii”, a grefat un proces de dezvoltare sănătos şi ne-am trezit pe teritoriul frumoasei noastre patrii cu peste 40.000 de şantiere deschise, care înghit cu nemiluita, atât fonduri europene, cât şi guvernamentale.

Primarii localităţilor, indiferent de culoarea lor, se simt în permanenţă ataraşi de o concurenţă faţă de ceilalţi colegi ai lor, pe tema, “cine face mai multe proiecte şi cine deschide cele mai multe şantiere”. Din această cauză, ne-am trezit peste noapte, cu tot felul de investiţii năstrujnice, cum ar fi: terenuri de fotbal în pantă, săli de sport în localităţi unde media de vârstă a locuitorilor trece binişor de 60 de ani, parcuri în mijlocul Bărăganului, cămine de bătrâni ridicate şi nepopulate. Acest tip de investiţii finanţate atât din fonduri europene cât şi din fonduri guvernamentale ne-a arătat drumul greşit pe care mulţi din edilii noştri şi l-au ales, în a toca fără nici o justificare economico-socială, fondurile de investiţi alocate.
Din păcate, datorită importanţei căpătată de primari în asigurarea voturilor necesare rămânerii la putere a unuia sau a altuia din partide, a împiedicat pe mai marii acestei ţări să-i tragă la răspundere pe primari pentru proiectele haotice promovate

Se impune ca o forţă politică ce-şi doreşte binele României, să impună o disciplină în această junglă reprezentată de aşa zisele proiecte de dezvoltare a localităţilor.

Vă putem oferi câteva soluţii:

• Rezolvarea aducţiunii cu apă şi canalizarea întregii comune;
• Asfaltarea drumurilor din localitate şi betonarea şanţurilor de evacuare a apelor pluviale;
• Construirea unei baze sportive a cărei marime să fie determinată de numărul celor care pot să practice activităţi sportive;
• Respingerea oricărui proiect care vizează investiţii şi care nu poate fi folosit de întreaga comunitate.

Cu orice risc, oamenii politici trebuie să pună punct acestei sarabande de cheltuieli inutile ale banului public, fie că este naţional sau european. Primarii trebuie să înţeleagă, că un calificativ bun pentru un mandat de patru ani în conducerea unei localităţi, nu înseamnă o multitudine de şantiere deschise şi lăsate în nelucrare datorită lipsei de finanţare , ci finalizarea unor obiective de care să se folosească în mod real cetăţenii şi care să se încadreze în devizele iniţiale existente în contractele de servicii încheiate cu constructorii.

Se impune în mod obligatoriu ca legislaţia naţională să fie modificată astfel încât investiţiile, indiferent de ce mărime, să nu mai fie făcute haotic, ci în baza unui plan de dezvoltare judeţeană, plan care să stabilească principalele necesităţi investiţionale pentru fiecare judeţ.

Dacă nu vom fi atenţi la cheltuirea banului alocat investiţiilor, această ţară va rămâne codaşa Europei, iar cei care vor suferi, vor fi cei din generaţiile viitoare.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.