47 total views

Urât mirositoarea prezență a firmei de salubritate Romprest în Râmnic tinde să devină și mai deranjantă pentru localnici, odată cu introducerea spre aprobare în Consiliul Local a trei proiecte de hotărâre care au ca subiect salubrizarea orașului.

1111

Pe lângă haosul lăsat în urmă la punctele de colectare a deșeurilor menajere și încercarea de a ciurui bugetul local sub scuza transportării gunoaielor din oraș taman până sub nasul bucureștenilor, la Chiajna, consorțiul Romprest Energy-Romprest Service s-ar putea trezi invitat să se înfrupte și dintr-o afacere nouă cu deșeuri reciclate.

6Printre gunoaie

Mizera istorie cu iz fetid de țeapă dată locuitorilor din oraș se prezintă în felul următor: odată cu desemnarea Romprest ca prestator de servicii de salubritate pe raza municipiului cantitatea de gunoaie din spațiile amenajate pentru colectare a crescut vertiginos.

La acest lucru a contribuit atât lipsa dotărilor firmei pentru asigurarea unor servicii într-un ritm susținut, cât și stilul haotic în care se intervine pentru ridicarea deșeurilor, localnicii plângându-se că văd mașinile romprest plimbându-se și de câte 3 ori pe zi pe la același punct de colectare.

Mai mult, programul de colectare selectivă al deșeurilor (mai țineți minte butoaiele din plastic colorat inscriptionate “Hârtie-Plastic-Sticlă-Metal” puse la colțul fiecarei străzi, nu-i așa? –n.n.) este și el compromis, angajații Romprest obosindu-se să ridice manual din aceste recipiente doar stratul de suprafață, pe care il incarcă apoi de-a valma și îl depozitează pe te miri unde.

13

Ciudat la acest program este faptul că a fost pasul premergător înaintea demarării amplelor lucrări de amenajare cu fonduri europene a stației de depozitare de la Fețeni și a celei de compost de la Râureni, ambele trecute în patrimoniul public al municipiului și administrate de Direcția Administrării Domeniului Public, componenta colectării selective și a reciclării făcând parte din legislația de mediu europeană.

Mă rog, cât de europeni sunt edilii din Râmnicu Vâlcea rămâne un punct discutabil, în contextul în care nici la această oră depozitul de deșeuri de la Fețeni nu are activitate, iar stația de compost de la Râureni este mai mult un depozit pentru un munte de resturi biodegradabile, amplasat în așa fel pentru a masca alte gunoaie aruncate de-a valma de catre angajații Romprest.

(Chestiunea ar putea deveni un adevărat bumerang care să zdruncine destul de serios bugetul local, in cazul în care Comisia Europeană va constata că suma de 11 milioane euro a fost investită la Râmnicu Vâlcea prin programul ISPA doar pentru a rămâne la stadiul de proiect lăsat fără activitate, dar aceasta chestiune face subiectul unui alt articol).

7

Băi, care îmi furași gunoiul?

Calculele fostei administrații arată că aproximativ 3000 de tone de deșeuri sunt ridicate lunar din oraș, o cantitate foarte mică rămânând in incinta celor două obiective ridicate cu bani europeni. Păi, și atunci unde ajunge gunoiul de sub preșul râmnicenilor?

La Drăgășani nu a fost transportat decât o lună, administratorii de acolo reziliind contractual după ce au constat că Romprest insista să arunce de-a valma gunoiul adus în rampă.

La groapa de la Horezu, Romprest s-a confruntat cu o blocadă a mașinilor rivalilor de la Urban SA, dar s-a izbit și de băsesciana sintagmă “Iarna nu-i ca vara!” în momentul în care a descoperit că drumul de acces devine impracticabil în timpul sezonului rece.

La Balș, o verificare făcută la Agenția Națională de Mediu i-a întors pe gunoierii de la Romprest cu coada între picioare în Vâlcea, depozitul nemaifiind autorizat.

De la Albota-Argeș și Cristianu-Sibiu au venit alte două răspunsuri negative privind acceptarea deșeurilor nesortate de care Romprest tot încearcă să scape.

20160623_161626

Varianta depozitului ecologic de la Fețeni a picat și ea din start, impunerea obligației de sortare a gunoiului recoltat de la râmniceni fiind aceeași cauză care le-a dat bătăi de cap celor de la Romprest.

Varianta depozitului de deșeuri de la Chiajna a fost preferată de Romprest din motive obscure, traseul impunând parcurgerea a 342 de kilometri de către orice mașină.

Pentru cele 3000 de tone de gunoi colectate lunar în Râmnicu Vâlcea, între 4-6 mașini ale companiei ar trebui să circule zilnic între municipiu și orășelul satelit al Bucureștiului, lucru prea puțin probabil.

Dar, varianta Chiajna a fost doar o scuză penibilă pentru încercarea de a impinge o factură de 451.835,05 lei către bugetul local sub pretextul că acesta este costul suplimentar rezultat în urma transportului de deșeuri către Capitală.

Cum încercarea nu a dat roade în fața fostului viceprimar Ion Gigi Matei, Romprest a dus cazul în instanță, pretinsa datorie de 4,5 miliarde lei vechi urmând să fie tranșată de către judecători.

2

Să facem totul!

Schimbarea mai mult sau mai puțin poticnită a conducerii de la Primărie a schimbat într-o oarecare măsură optica administrației locale față de firma care încearcă din răsputeri să “mulgă” cât mai eficient și banul public din buget și pe cel privat, al beneficiarilor serviciilor de salubritate.

„Vom face totul pentru a-i ajuta!”, au fost primele cuvinte rostite de primarul Mircia Gutău cu privire la scandalul Romprest.

Cum promisiunea-i promisiune, trei noi proiecte dedicate ajutorării Romprest, toate avându-l ca inițiator pe Mircia Gutău, au fost introduse în dezbatere în ședința din 31 august.

Primul stabilește un tarif de 3,64 lei/tonă fără TVA pentru prelucrarea deșeurilor degradabile ce urmează a fi transformate în compost în stația de la Râureni. Cel de-al doilea bate în cuie și prețul de comercializare al materialului rezultat în urma prelucrării: 37,81 lei/tonă fără TVA.

Aparent, aceste hotărâri par destinate consolidării bugetului DADP prin prestarea acestor servicii și a introducerii în sfârșit în circuitul normal a unei investiții cu fonduri europene.

gunoi statie de compost

Doar în aparență însă, căci circuitul de adrese dintre Primăria Râmnicu Vâlcea și Consiliul Județean Vâlcea demonstrează că procedura era dedicată încă de ceva vreme deservirii intereselor Romprest.

Astfel, în răspunsul CJ Vâlcea privind posibilitatea comercializării compostului din stația de la Râureni, fosta conducere a instituției precizează: “La momentul când operarea Depozitului de deșeuri Fețeni și a Stației de Compostare va fi delegată unui operator privat, primăria va putea comercializa compostul rezultat la stația de compostare în următoarea situație: în contractual de delegare al serviciilor este prevăzută o clauză specific referitoare la dreptul Primăriei Râmnicu Vâlcea de a comercializa compostul.

În caz contrar, acest obiect de activitate este în responsbilitatea operatorului privat delegate, iar pentru îndeplinirea contractului acesta plătește doar redevență Primăriei pentru bunurile concesionate”.

4

Destul de clar, în contextul în care un fost viceprimar a pregătit deja terenul pentru intrarea Romprest în afacere prin concesionarea unui spațiu de 100 mp în incinta stației de compostare la un preț de doar 2 lei/mp.

Ce înseamnă acest lucru pentru oraș? Nimic altceva decât o direcționare a potențialului profit din prelucrarea deșeurilor bio-degradabile de la bugetul local direct către conturile Romprest, o sărăcire a bugetului propriu al DADP și, implicit, mai puține lucrări edilitare efectuate în Râmnicu Vâlcea.

La final, cireașa de pe tort o reprezintă proiectul de aprobare al noului tarif pentru depozitarea deșeurilor în Depozitul de la Fețeni, calculat la 67,29 lei/tonă fără TVA.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.