36 total views

Posibil când scriem acest articol, pe gazoductul, care străbate Ucraina , Romania, Ungaria, Cehia, Germania, Franţa şi Italia, aducând în Europa Occidentală, vitalul gaz metan rusesc, să nu mai circule nimic. Federaţia Rusă a apelat la cea mai redutabilă armă a sa în disputa cu Uniunea Europeană, respectiv, îngheţarea livrărilor de gaz metan.

Economia ţărilor puternic industrializate din vestul Europei nu poate suporta un astfel de şoc. Din experienţa şocurilor petroliere din 1973, 1982, 1991 şi 2011, Occidentul a învăţat că economia sa nu îşi mai poate reveni uşor, decât dacă hidrocarburile curg în flux continuu şi la preţuri stabilite pe perioade lungi. Criza Ucraineeană, declanşată de Uniunea Europeană în dorinţa de a împinge graniţele Uniunii de la Prut pe Nistru şi ulterior pe Nipru, se pare că va creea un efect de boomerang împotriva iniţiatorilor acestei mişcări. Cele mai afectate economii vor fi – cea a Franţei, Spaniei, Italiei, Portugaliei şi într-o mică măsură, a Germaniei. Această ultimă ţară are o cale secundară prin ţările baltice pe unde gazul metan rusesc ajunge pe teritoriul german. Lipsa gazului metan îngheaţă instinctiv orice ramură industrială, plecând de la siderurgie până la domeniul producerii de IT.

Uniunea Europeană, în integralitatea sa, nu-şi poate permite în momentul de faţă nici o stopare a ctivităţii industriale, pentru că altfel, decalajul dintre UE, pe deoparte SUA , China şi ţările cu economii emergente s-ar mări şi ar fi extrem de greu ca distanţă să mai fie refăcută.

Cele două miliarde de dolari pe care Ucraina le are de rambursat Gazpromului, nu pare a fi o datorie atât de mare şi în imposibilitatea de a fi plătită, numai că, dacă Uniunea Europeană va acoperi această datorie, în mod automat ruşii vor mări preţul de cost al gazului metan, situaţie intolerabilă pentru UE, care s-ar vedea obligată să producă mai scump şi pe stoc. România, care nu este atât de dependentă de importurile de gaz rusesc, ar putea să supravieţuaiscă acestei crize mărind extracţia din zăcămintele proprii.

Numai că aceasta este o măsură temporară care poate acoperi cel mult un trimestru şi nu ar trebui uitat că rezervele de gaze ale României aparţin OMV-ului , firmă al cărui acţionar majoritar este din acest an, firma rusă Gazprom.
Una peste alta, diplomaţia occidentală trebuie să se grăbească pentru că economia nu poate aştepta discuţii sterile fără nici o finalitate. Se pare că în criza Ucraineană a sosit “ceasul al doisprezecelea” şi este momentul ca UE să adopte o poziţie clară în interesul Uniunii.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.