Reprezentanţii Direcţiei Silvice Vâlcea vor continua acţiunile de reîmpădurire până în mai
23 de hectare au fost împădurite, în judeţul Vâlcea, cu 160.000 de puieţi, în campania „Luna Pădurii 2013”. S-au plantat specii de foioase: stejar, gorun, plop, frasin, salcâm, paltin, fag.
Campania programată pentru perioada 15 martie – 15 aprilie se va prelungi cu încă o lună, timpul nefavorabil şi zăpada din zona montană ducând la luare acestei decizii. „Ne-am propus să împădurim în această campanie 54 de hectare. Între 15 martie – 8 aprilie s-au împădurit 23 de hectare. ”, a declarat Gheorghe Mihăilescu, directorul Direcţiei Silvice (DS) Vâlcea. S-au făcut împăduriri în Ocoalele Silvice: Băbeni, Drăgăşani, Horezu, Stoiceni şi Râmnicu Vâlcea. 31 de hectare, din zona montană, nu au putut fi împădurite din cauza zăpezii. „Mai avem de plantat 470.000 de puieţi. Ei vor fi puşi în pădurile Ocoalelor Silvice Călimăneşti, Romani şi Voineasa. Puieţii vor fi plantaţi după topirea stratului de zăpadă. La Voineasa stratul de zăpadă are 70 de centimetrii grosime”, a spus Gheorghe Mihăilescu. Împăduririle s-au făcut cu zilieri care au fost plătiţi de direcţie pentru munca prestată. DS a livrat, contra cost, 570.000 de puieţi de la pepiniera Ioneşti, la nouă direcţii din ţară. Direcţia are la vânzare puieţi cu preţuri cuprinse între 0,40 bani -0,50 bani bucata. Din păcate, vâlcenii nu au fost interesaţi să cumpere puieţi pentru reîmpăduriri. „Am vândut câţiva arbuşti ornamentali de la pepiniere. Puieţi de reîmpădurire nu. Oamenii sunt interesaţi mai repede să taie, decât să planteze”, precizează directorul DS.
Ploile au produs pagube însemnate
Ploile din ultima lună au încurcat şi activitatea direcţiei. Lucrările de reîmpădurire s-au făcut cu dificultate în unele zone din cauza apei în exces. Precipitaţiile abundente au produs însă şi pagube. „Avem drumuri forestiere rupte, poduri şi podeţe. Am început o evaluare a pagubelor. Se lucrează la îndepărtarea viiturilor şi a doborâturilor din zonele afectate, iar pagubele produse vor fi de câteva miliarde de lei vechi”, menţionează Mihăilescu. Drumuri forestiere distruse sunt la Romani, Bistriţa – Prislop – Scânteia, Comarnic, drumul către cascada Lotrişor, Cheia- Călimăneşti – Valea Păuşa. Toate pagubele vor fi suportate de direcţie. În prezent, se fac verificări în toate Ocoalele Silvice pentru a analiza starea de sănătate a arborilor, fenomenul de uscare şi dacă s-au făcut tăieri ilegale peste iarnă.
Funcţionarea păstrăvăriei Brădişor depinde de modificarea unui articol de lege
Conducerea DS Vâlcea încearcă să salveze Complexul Salmonicol Brădişor. Păstrăvăria a fost în două rânduri pe punctul de a se închide, în ultimii şase ani. Un articol din Legea Apelor Române interzice furajarea peştilor în lacurile de acumulare din care se asigură apa potabilă pentru populaţie. Complexul e amplasat în mijlocul lacului Brădişor din care e alimentat cu apă potabilă municipiul Râmnicu Vâlcea. Din acest motiv păstrăvăria nu are niciun aviz de la Apele Române. „Am avut o iniţiativă către toţi parlamentarii vâlceni pentru a ne sprijini cu modificarea şi completarea articolului 11 din Legea Apelor 107/1996. Acest articol prevede că în lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea peştilor. Completarea noastră pentru articolul respectiv e să nu se permită piscicultura cu administrare de furaje dacă e influenţată calitatea apei şi am solicitat ca modificarea legii să se facă cu excepţia păstrăvăriilor existente. Singura autorizaţie care ne lipseşte e de la Ape”, a spus Mihăilescu.
100 de tone de păstrăv pe an
Dacă legea va fi modificată conducerea DS are în vedere modernizarea păstrăvăriei. „Vrem să înlocuim vivierele cu unele nepoluante, să nu mai reprezinte un motiv de închidere şi să modernizăm păstrăvăria pe parcurs”, a spus Adam Jinaru, directorul tehnic al DS Valcea. Păstrăvăria poate exista dacă Legea Apelor va fi modificată. În 2012, păstrăvăria Brădişor a avut de suferit de pe urma unei calamităţi. Platforma a fost distrusă de greutatea stratului de zăpadă. „Cu toate astea tot a fost un profit de 10%. Ea poate să producă 100 de tone de peşte pe an. La un calcul simplu, cu 20 lei/kg, cu atât îl vindem noi, ies 20 de miliarde lei vechi. E uşor să închizi , e o activitate de producţie care asigură salariile la 12 oameni”, susţine Mihăilescu. Complexul Salmonicol Brădişor funcţionează de 26 de ani şi peştele de aici ajunge în toată ţara.