După lungi dezbateri, confruntări şi negocieri, la 27 iunie a.c. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri ai statelor membre ale UE au ajuns la un acord politic, încheind periplul adoptării noii Politici Agricole Comune (PAC) pentru viitorul exerciţiu bugetar 2014-2020. Prima şi cea mai importantă ţintă a acestui Program este de a face din agricultură o ramură durabilă pentru economia europeană, cu exploataţii nu mari, dar moderne şi performante. Strategia PAC va urmări, pe de o parte, promovarea în fiecare din cele 28 state ale UE a unui sistem agricol pe dezvoltare durabilă, iar pe de altă parte, încurajarea tinerilor fermieri spre o idee clară despre ceea ce trebuie să facă şi pentru a atinge nivelurile de performanţă.
Spre deosebire de alte state, România va beneficia, după cum se ştie, de o creştere substanţială a fondurilor ce-i vor fi alocate în perspectiva agriculturii şi dezvoltării satului 2014-2020, respectiv 19,8 miliarde euro, din care 11,7 miliarde euro pentru plăţi directe şi 8,1 miliarde euro pentru dezvoltare rurală. Pentru noi, lucrul cel mai important este nu numai creşterea alocaţiei bugetare, ci mai ales faptul că România va avea posibilitatea să-şi menţină sistemul de plată directă la ha, precum şi simplificarea sistemului de distribuţie a subvenţiilor către micii fermieri. Ba mai mult, fermierii tineri care vor deţine între 25-90 ha teren agricol vor beneficia şi de un sprijin suplimentar de 25% în primii 5 ani după instalare. De ce aceste avantaje? Simplu, pentru că în prezent pământul este muncit de tot mai puţini oameni, dar şi aceia bătrâni. Statisticile arată că 32% dintre producătorii noştri agricoli sunt de peste 70 de ani, 26% au vârsta cuprinsă între 60 şi 70 de ani şi doar 1% sunt tineri între 18 şi 30 de ani.
Fiecare fermier îşi pune, cu siguranţă, întrebarea: ce va avea de câştigat România pe seama noii Politici Agricole Comune? Răspunsul ne este nu numai favorabil, ci şi deosebit de complex. De exemplu, plăţile directe pe suprafaţă vor creşte de la un an la altul, acestea urmând să atingă, în 2019, media europeană (197 euro). Atenţie, însă: deţinătorii de terenuri nu vor mai primi subvenţii pe suprafaţă dacă nu vor face dovada că au desfăşurat o activitate minimă agricolă pe acele terenuri. După aceea, va exista o măsură specifică pentru tinerii fermieri care, aşa cum spuneam, vor primi prin plăţi directe o subvenţie complementară, cu 25% mai mare faţă de ceea ce este în acest moment, în primii 5 ani după instalarea în agricultură. O altă noutate rezidă în faptul că pentru prima dată Politica Agricolă Comună prevede măsuri de sprijin pe suprafaţă dedicate agriculturii ecologice, subvenţia în acest caz urmând să ajungă la 600 euro/ha. De altfel, interesul Comisiei Europene pentru susţinerea agriculturii ecologice se poate deduce şi din decizia sa privind direcţionarea spre această zonă a 30% din bugetul programelor de dezvoltare rurală prin măsuri de agro-mediu sau prin cele care vizează direct agricultura ecologică.
Nu în ultimul rând mai trebuie precizat că, prin noua structură a Programului Naţional de Dezvoltare care prevede creşterea cu 10% a cofinanţării din fonduri publice pentru investiţiile care se vor realiza de către grupuri de producători, se încurajează şi asocierea fermierilor. Deci, este limpede că viitorul agricol va fi puternic legat de infuzii investiţionale, schimbându-se radical motivaţia perpetuă a subvenţiilor doar pe seama cultivării pământului.
O concluzie este totuşi necesară şi ea trebuie legată de faptul că noua Politică Agricolă Comună nu va suplini lipsa unei strategii naţionale care să dea direcţie clară dezvoltării agriculturii României şi contribuţiei acesteia la modernizarea economiei naţionale. În acest scop, maximum de randament nu se va atinge decât dacă eforturile producătorilor vor fi însoţite şi susţinute de o cercetare agricolă modernă, aplicativă, îndreptată spre o extensie curajoasă.
Dr.ing ION CÎLEA
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea