75 total views

….în speranța unei hotărâri definitive mai favorabile…

Întrucât este un subiect care suscită un mare interes public, am acordat un spațiu pentru termenul de mâine 2 aprilie 2018, în dosarul de revizuire al primarului Gutău Mircia și facem cunoscut cititorilor intenția edilului.

Un redutabil sportiv judoka, cu numeroase centuri în dani ca palmares, Gutău speră să îi pună cu „botul pe labe” pe greșiții judecători în penal de la ÎCCJ! Numai că și aceștia sunt pregătiți ca atare, dar în Articole de penal și titluri de doctor ca palmares. Va urma o dispută ca-ntre grei, teribilă! Doar că arbitrul (Legea) ține cu ei, așa ca să nu care-cumva să iasă mai rău ca înainte, în rejucarea “finalei”!

Așadar, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 755 din 21 septembrie 2017, Hotărârea nr.20 din 8 noiembrie 2016 – cauza Gutău împotriva României, prin cererea nr. 41.468/10 Strasbourg, unde Curtea hotărăște că a fost încălcat art 6 din Convenție. În aceași Hotărâre se mai arată că Gutău Mircia nu a formulat nici o cerere de reparație echitabilă, prin urmare Curtea a considerat că nu este necesar să îi acorde vreo sumă cu acest titlu.

 

Gutău își joacă ultima carte în dosarul – luare de mită

Deci, Curtea a constatat doar lipsa unui proces echitabil, adică a fost încălcat art 6 din Convenție, nu și nevinovăția. Trebuie subliniat că procedura regelementată de Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu reprezintă o „cale de atac” internațională împotriva hotărârilor naționale, deoarece Curtea nu judecă conform dreptului național, ci doar stabilește, în funcție de circumstanțele unei anumite cauze, dacă a fost sau nu încălcat un drept fundamental protejat de Convenție. Curtea condamnă statul, ca structură juridică, format din cele trei puteri – legislativă, executivă și judecătorească. În nici un caz nu a condamnat judecătorul cauzei, existând obligația statului condamnat să analizeze cauzele care au dus la condamnarea sa, în cazul de față a justițiabilului Gutău Mircia.

Potrivit Codului de procedură penală, pe baza deciziei Curții Europene, partea în favoarea căreia s-a constatat încălcarea unui drept prevăzut de Convenție poate solicita instanței competente revizuirea deciziei de condamnare.

Astfel că, după publicarea hotărârii în M.Of., Gutău Mircia deschide dosar în data de 18 decembrie 2017 și obține calitatea de revizuent, în dosarul cu nr 3487/1/2017 având stadiul procesual –revizuire – recurs, aflat pe rol la Înalta Curte de Casație și Justiției a României, secția penală, obiectul dosarului – luare de mită, întemeiat pe Art. 465 Noul Cod de Procedură Penală Revizuirea în cazul hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului Revizuirea Căile extraordinare de atac.

Recurs pe ascuns?

Pe înțelesul tuturor, Curtea Europeană a constatat faptul că judecătorii din recurs au decis condamnarea fără să audieze din nou martorii și părțile, ci au luat în considerare declarațiile date de aceștia anterior în fața instanțelor de fond. Și astfel Curtea a hotărât că procesul nu a fost echitabil, dându-i astăzi posibilitatea justițiabilului Gutău Mircia să deschidă dosar de revizuire, în care probabil instanța va decide rejudecarea dosarului, iar acesta să demonstreze că a fost nevinovat și a făcut pușcărie degeaba. Dacă edilul speră să-și demonstreze, prin rejudecare, nevinovăția, credem că va fi cam greu deoarece Curtea nu asta a sesizat (nevinovăția), iar mai mult, edilul nu a cerut o reparație echitabilă în acest sens, adică să fie despăgubit cu vreo sumă pentru prejudiciul cauzat de statul roman și asta spune multe. Dar, dacă a procedat așa înseamnă că se bazează pe probe concrete și este convins că are și câștig de cauză. Deși, în acleași timp Gutău Mircia, azi primarul municipiului Râmnicu Vâlcea, face acest demers ascuns de ochii presei. Noi nu am văzut nici o declarație în acest sens. Bine, cu siguranță sunt mulți dintre apropiații acestuia care clar știu, dar merg și ei pe blat. Și atunci, înseamnă că ori nu este sigur de decizia ÎCCJ ori cu decizia în mână vrea să se laude. Dar și atunci, cu ce? Cu o nouă rejudecare? Vom vedea!
Totuși, trebuie menționat că potrivit legislației în viguare la data soluționării cauzei penale, privind justițiabilul Gutău Mircia, de către instanța națională, legislația nu prevedea norme imperative care să impună judecătorilor din recurs obligația de a readministra probele și a reaudia martorii ascultați la instanțele de fond și de apel, după parcurgerea deja a unei căi devolutive (dex – care face ca un drept să treacă de la opersoană la alta) de atac.

Dispoziții procesuale nealiniate normelor europene de drept

Prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, s-a procedat la modificarea dispozițiilor procesual penale în sensul că instanțele de control judiciar sunt obligate să administreze în mod nemijlocit probele supuse analizei și să reaudieze inculpații, dar asta abia ulterior, în anul 2009. Or, până la momentul intervenirii acestor modificări legislative, instanțele de recurs au soluționat cauzele analizate cu respectarea prevederilor legale în viguare la data învestirii lor, respectiv în fond, apel și recurs. Astfel, aspectele pe care le sancționează Curtea Europeană privesc dispozițiile procesuale penale naționale care nu erau aliniate normelor europene de drept, situații care au fost ulterior remediate prin intervenția legiuitorului și modificarea Codului de procedură penală. Instanța europeană nu a stabilit vinovăția sau nevinovăția lui Gutău, ci a condamnat statul roman ca urmare a aplicării unei legislații care nu oferea toate garanțiile prevăzute de Convenție, legislație în vigoare la acea dată și la care judecătorii erau obligați să se raporteze. De asemenea, nu soluțiile de condamnare pronunțate în calea de atac a recursului au fost criticate de Curtea Europeană de la Strasbourg, ci faptul că nu s-a procedat la o readministrare a probatorului în recurs, situație reglementată ulterior prin intervenție legislativă, așa cum mai sus am arătat.

Soluția pentru termenele din dosar în datele 08.01.2018 și 19.02.2018 – au fost de amânare a cauzei 

Dacă se va hotărî că este nevinovat, tot ce s-a spus și s-a scris despre vinovăția Primului vâlcean va cădea în desuetudine! Ar fi o victorie mare, cel puțin de imagine! Dacă nu, a meritat încercat! Speranța moare ultima. Dar, de la ÎCCJ, Gutău se va întoarce cu una din cele 3 variante posibile: achitare, menținere sau reducere de pedeapsă, condamnare la o pedeapsă mai mare.

În iunie 2014, Mircia Gutău a fost din nou condamnat, de data aceasta la doi ani şi şase luni de închisoare pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind achiziţionarea de către municipalitate a unor locuri de joacă la preţuri supraevaluate și obligat la plata sumei de 320.899 lei daune către CL Râmnicu Vâlcea, în solidar cu Nicolae Dicu, viceprimar în același mandat. Pentru acest prejudiciu, edilul nu cere revizuirea, el fiind omul faptelor nu al vorbelor!

Și acum se pare ca are probleme tot cu o băncuță, una de aproape 10.000 de lei… x 10 bucăți!

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.