88 total views

Clientela politică a găsit o nouă formulă de îmbogăţire rapidă prin ţepuirea populaţiei şi distrugerea mediului: construirea de microhidrocentrale,finanţate de populaţie prin introducerea certificatelor verzi. În România, peste 500 de microhidrocentrale se află în stadii diferite de avizare, construire sau funcţionare, peste un sfert fiind în arii protejate sau la limita acestora. Până în prezent, autorităţile statului au avizat construirea a aproximativ 300 de MHC-uri fără niciun fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor şi la nivel naţional, deşi aceleaşi autorităţi au declarat că România produce mai multă energie decât consumă. Se pare că Bazinul Olt, din care face parte şi judeţul nostru, figurează pe lista neagră cu peste 50 de MHC-uri,numărul exact este ţinut secret de către directorul ABA Olt, Daniel Băviţă, care s-a declarat alergic la relaţia cu presa.

FOTO/FOCUS-ENERGETIC.RO

Băieţii deştepţi din România, indiferent de culoarea politică, s-au reprofilat pe microhidrocentrale, chiar dacă ţara noastră produce mai mult decât consumă. Proiectele curg, fără avize legale, cu riscul distrugerii mediului şi al debraşării populaţiei din cauza facturilor încărcate abuziv prin plata certificatelor verzi, principala sursă de finanţare a acestora. Surse din cadrul ABA Olt susţin că, în judeţul Vâlcea, au fost date în ultima perioadă peste 30 de avize de construire, dar doar patru MHC –uri sunt funcţionale, alte nouă primind avize pe terenuri închiriate.
Mare parte din microhidrocentralele existente, în special în zona Voineasa, s-au dovedit pe cât de neprofitabile, de inutile, pe atât de nocive pentru mediu. Apa este captată pe ţevi pentru asigurarea debitului necesar în detrimentul ecosistemului. Turiştii susţin că din cauza microhidrocentralei …,,nu mai ai apă să-ţi pui o bere la rece”. Tragedia s-a repetat şi pe râul Topolog, se pare că ultima avizare cerută în zonă a fost respinsă.
Surse din cadrul ABA Olt şi Agenţia de Mediu susţin că în ultima perioadă s-a declanşat o adevărată nevroză pentru obţinerea avizelor de construire şi a celor de mediu, cei de la ABA Olt fiind destul de ermetici în colaborarea cu ,,vecinii” de la Mediu. Actualul director al ABA Olt, Daniel Băviţă refuză să dea informaţii presei pe acest subiect, din motive ,,obiective”. Respectivul domn deţinea anul trecut funcţia de director al Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Rm. Valcea.
Cum toate MHC –urile sunt ,,puiuţii” băieţilor din energie, reacţia directorului ABA Olt pe problema avizelor pare justificată.
Până în prezent, conform datelor furnizate de Agenţia de Mediu Vâlcea, în judeţul Vâlcea doar 6 MHC-uri au primit avizul de mediu, solicitările fiind depuse de două firme, una din Brezoi, SC MHC CALINESTI RAU SRL, oraş Brezoi, sat Calinesti, judetul Vâlcea, pentru MHC-urile construite în satul Calinesti, pct. Puia Veche ( paraul Valea Călineşti ) şi în pct. Gura Radei ( paraul Valea Calinesti ).
Solicitările pentru celelalte patru MHC au fost depuse de o firmă din Bucureşti, SC HIDRO – ESTE SRL, Bucuresti, B-dul Basarabia, sector 2, pentru microhidrocentralele construite în comuna Malaia, sat Ciunget ( pe pârâul Latoriţa ); în comuna Câineni ( pârâul Valea Urii ); în com. Câineni ( pârâul Boia Mare II ) şi în satul Valea lui Stan (paraul Valea lui Stan).
Deşi din punct de vedere al producţiei de energie electrică, Vâlcea deţine primul loc în România la nivelul amenajărilor hidro, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, social democratul Ion Cîlea şi-a propus să construiască încă patru, o adevărată ,,binefacere”.

200 m de râu afectaţi pentru un GWh pe an
La 14 noiembrie, WWF România, asociaţie care militează pentru protejarea mediului sălbatic din Munţii Carpaţi şi lungul Dunării, a derulat campania naţională ,,Salvaţi râurile de munte: ultima şansă”. Asociaţia îşi propune ca, alături de cei 15.000 de susţinători ai campaniei, să obţină protecţia legală pentru cele mai valoroase râuri de munte din România, ameninţate în prezent de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale, aflate în diferite stadii de avizare, construire sau funcţionare. Nucleul campaniei este o petiţie disponibilă pe websi-tul www.raurileromaniei.ro, adresată Ministerului Pădurilor, Apelor şi Pisciculturii.
Specialiştii de mediu susţin că toate hidrocentralele au impact negativ major asupra speciilor si habitatelor acvatice. Amploarea efectelor este cauzată, pe de o parte, de efectele cumulative ale centralelor construite pe acelasi râu, iar pe de altă parte, de amplasarea eronată a microhidrocentralelor care sunt de multe ori construite pe sectoare de râu foarte valoroase din punct de vedere ecologic, însă puţin valoroase din perspectiva potenţialului energetic.
Microhidrocentralele au efecte dăunătoare asupra mediului natural acvatic de cinci până la opt ori mai mare comparativ cu hidrocentralele medii sau mari, raportat la unitatea de energie produsa (efect specific, pe kWh produs). Astfel, din punctul de vedere al suprafeţei impactului, zona de râu afectată este extrem de mare: cca 200 m de râu afectaţi pentru un GWh pe an, în cazul centralelor mici, faţă de aprox. 17 m pentru un GWh pe an, în cazul centralelor mari cu lacuri de acumulare.

Microhidrocentrale pe banii populaţiei

Reprezentanţii WWF România susţin că în prezent nu există o planificare strategică la nivel naţional sau regional pentru construcţia microhidrocentralelor. Mai mult decât atât, construcţia microhidrocentralelor este încurajată de statul român prin alocarea cerificatelor verzi fără ca autorităţile să ţină cont de impactul ecologic al acestor infrastructuri şi de costul acestui impact.
,,In România, dintre toate tipurile de energie regenerabilă, pentru hidrocentrale (cu capacitate de pana in 10 MW) se alocă cel mai mare număr de certificate verzi, după energia solară. Dacă nu s-ar aloca certificatele verzi ca stimulant al investiţiilor în MHC-uri, aceste investiţii ar fi complet neprofitabile. Mai grav este că aceste certificate sunt plătite din buzunarul nostru, al contribuabililor, în condiţiile în care autorităţile statului din domeniul economic susţin faptul că ţintele europene pentru producerea energiei din surse regenerabile pentru anul 2020 au fost deja atinse în procent de aproape 100%, cât şi faptul că România produce mai multă energie decât consumă, iar posibilităţile de stocare sunt limitate.

 

Distribuie

Un comentariu

  1. Toti sefii de la Apele Romane reprezinta personificarea, dusa la paroxism, a conceptului de “lupul paznic la oi”. Pentru ei raurile nu sunt niste elemente ale patrimoniului natural, niste ecosisteme care trebuie protejate, pentru a se bucura de ele si generatiile viitoare. Sunt doar o vaca de muls. Ei sau iau mita de la niste firme, sau sunt proprietari indirecti ai unor firme sau cineva din clica lor de apropiati este in una dintre aceste ipostaze. Aceste firme sau se ocupa cu acele sinistre si fara sens mutilari ale naturii numite regularizari de rauri sau sunt incluse in mafia microhidrocentralelor. Ambele “categorii de activitate” reprezinta niste crime ecologice. Regularizarea raurilor a fost demult regretata enorm in lumea civilizata si catalogata drept un dezastru ecologic. Si tovarasii de la Apele Romane stiu deja acest lucru dar se fac ca nu stiu, profita de lipsa de reactie a cetatenilor pagubiti, lasati fara natura. Si, in cele din urma, nu este vorba doar de natura, pentru ca un om ce traieste intr-un mediu mutilat are o calitate a vietii mai scazuta si o capacitate de munca mai scazuta. Asa ca dezastrele ecologice sa rasfrang si pe aceasta cale asupra economiei, atat de mult scoasa la inaintare ca pretext pentru ele. Cat despre microhidrocentrale, ele sunt chiar mai periculose decat regularizarile, pentru ca aduc nu doar mutilare si scaderea calitatii ecologice a raului, aduc moartea raului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.