72 total views

Pilonul I al Tratatului de aderare de la Maastricht, din 1991, intrat în viguare în 1993, prevedea politici economice comune pentru toate statele membre ale UE. Se pare că, de la vorbă la faptă în Uniunea Europeană, începe să apară o distanţă atât de mare ca de la pământ la lună.

În contextul actualei crize dintre UE şi Federaţia Rusă, determinată de modul de integrare economică politică şi militară a Ucrainei în UE, se aşteaptă ca politica economică a celor 28 de state membre faţă de Federaţia Rusă, să fie unitară.
Acest lucru fusese cerut şi de SUA, care avea nevoie de competenţă economică, ca o armă de presiune în plus, pe lângă opţinuea militară, în ideea de a tempera Federaţia Rusă, în elanul acesteia de a destrăma Ucraina. Numai că europenii occidentali au arătat încă o dată, dacă mai era necesar, că una scrie în Tratate şi alta face fiecare ţară membră în UE. Ultima trăznaie aparţine Austriei, care a criticat sancţiunile impuse de occidentali ( mai mult simbolice decât economice) şi a semnat un contract prin care va colabora cu gigantul Gazprom la construirea gazoductului rusesc, SOUTH STREAM. Austria face această mişcare în momentul în care Bruxelles a forţat Bulgaria, cel mai sărac stat din UE, să îngheţe colaborarea cu Gazprom la construirea aceluiaşi gazoduct, despre care spune că încalcă regulile comunitare privind concucrenţa. Austria cere Comisiei Europene derogarea South Stream de la această regulă. Americanii au reacţionat printr-un comunicat al Ambasadei lor de la Viena, în care au arătat că unitatea transatlantică este esenţiala pentru “descurajarea agresiunilor din partea Rusiei, şi că austriecii ar trebui să se gândească cu atenţie dacă evenimentul produs de ei contribuie sau nu, la acest efort”. În apărarea lor, austriecii care nu sunt membrii NATO, au arătat că ei nu agreează ideea ca SUA să furnizeze gaze lichefiate Uniunii Europene. Acest răspuns este dat ţării care este al doilea mare partener de afaceri al Austriei după UE.

Ministru suedez de externe este cel care a creionat cel mai bine gestul Austriei, spunând: “atunci când sunt încolţiţi, ruşii îi învrăjbesc pe cei care îi înconjoară”.  Suntem curioşi să vedem, ce va face noua conducere a Comisie Europene când se va instala?… pentru că dacă-i refuzi Bulgariei dreptul de a participa la construcţia gazoductului rusesc South Stream, dar îi dai voie Austriei să facă acelaşi lucru, atunci este clar că UE nu există de facto şi că cele 28 de ţări componente au statute politice şi economice diferite.  Austria a mai fost o dată punctul slab al UE, la începutul anului 2000, când fostul cancelar Jorg Haider izolase ţara prin adoptarea unor ţări rasiste şi xenofobe. Austria nu-şi poate permite o poziţie privilegiată în raport cu Federaţia Rusă, altfel decât cea a celorlalte ţări în UE. În cazul în care Austria nu respectă dispoziţiile Bruxelului, atunci această ţară trebuie sancţionată conform normelor europene.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.