Cercetarea vâlceană este una de top în România. Cu numeroase brevete care, spre deosebire de alte invenţii ale institutelor naţionale din ţară, au putut fi valorificate, cercetătorii din Râmnicu Vâlcea au dovedit că pot transforma imaginaţia în viitor pentru a îmbunătăţii calitatea vieţii românilor şi nu numai. În spatele acestor realizări, unele dintre ele cu adevărat deosebite pentru că au răspuns aspiraţiilor oamenilor de secole cum ar fi găsirea reţetei tinereţii veşnice, stă de aproape 20 de ani un … ardelean. Profesorul Ioan Ştefănescu, directorul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea a devenit săptămâna trecută cetăţean de onoare al Râmnicului,titlul acordat de edilii municipiului pentru rezultatele deosebite obţinute de cercetarea vâlceană, rezultate care au făcut o imagine foarte bună Râmnicului atât în Ţară, dar mai ales în străinătate.
„Cercetarea trebuie să fie simţită de oameni!”
Pentru profesorul Ioan Ştefănescu, cercetarea trebuie să fie în primul rând „palpabilă” pentru omul de rând care să simtă că îi este de folos şi nu este vorba doar de bani cheltuiţi aiurea. Plecând de la această idee, în ultimii 20 de ani de când se află la conducerea Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea, profesorul Ştefănescu a reuşit să facă un institut viabil, cu invenţii care au căutare şi sunt valorificate, deşi unele chiar par de domeniul science-fiction-ului. „Omul dacă nu simte cercetarea prin ceva, nu o vede bine, adică vede că se cheltuiesc banii aiurea şi într-o ţară săracă apar percepţii de genul: băi, ce îmi mai trebuie mie cercetare că eu nu am ce mânca? De aceea trebuie insistat pe valorificarea rezultatelor cercetării mult mai direct, indiferent de domeniu. Poţi să faci şi papuci,… orice, dar să vadă publicul că există totuşi ceva care e într-un real progres”, ne explică directorul ICSI.
Dupa 40 de ani, se simte oarecum vâlcean
Ioan Ştefănescu a ajuns în Râmnicu Vâlcea acum mai bine de 40 de ani la insistenţele unui alt reputat cercetător vâlcean, academicianul Marius Peculea: „Eu am ajuns în Râmnicu Vâlcea în 1970 când eram în anul patru de facultate şi domnul academician Marius Peculea, care îmi era şi profesor, şi îndrumător, m-a adus ca să mă convingă că locul unde va fi făcută Uzina G merită atenţie, chiar dacă oraşul are un altfel de aer faţă de ceea ce ştiam noi în Ardeal. Am venit, am văzut, am dat mai puţină importanţă aerului special al oraşului, deşi era un oraş curăţel, unul aşa boieresc,cu case frumoase, diferit de alura pe care o are acum , şi m-a convins să vin la Vâlcea. Eram o unitate specială şi era o grijă deosebită faţă de cercetare, lucru pe care mulţi nu îl mai simt aşa acum şi spun că, lasă că a fost pe vremea lui Ceauşescu. Dar nu a fost chiar aşa, pentru că pe vremea respectivă s-a dat o importanţă mare vârfurilor, adică la ceea ce avea efectiv nevoie ţara pentru a face un progres remarcabil într-un domeniu foarte special aşa cum este domeniul nuclear. Aşa de mult m-a fascinat ceea ce am început să fac şi aşa am strâns ani de experienţă, încât am decis să rămân în continuare. Aşa am ajuns şef de atelier, şef de secţie, inginer şi, din 1993, când domnul Peculea a plecat secretar general al Academiei, am preluat funcţia de director general”, ne povesteşte profesorul. Acum e la ultimul mandat la conducerea institutului, dar nici pomeneală să se gândească măcar să plece din oraş: „Eu nu m-a gândit deloc să plec din Râmnicu Vâlcea. Nu am motive… poate doar aşa să mă duc într-o vacanţă, dar în rest, nu… Oraşul mie îmi place: ne-am obişnuit. Nu că ne-am făcut olteni, căci din punctul ăsta de vedere oraşul e foarte pestriţ… „, spune, zâmbind profesorul
De la apă grea la maşini pe hidrogen şi elixir pentru tinereţe
Iniţial Uzina G a produs doar apă grea, un element necesar în funcţionarea centralelor CANDU de la Cernavodă, După 1989, pentru a ţine pasul cu societatea aflată în continuă schimbare, ICSI si-a extins cercetările în mai multe domenii de activitate, ba chiar a devenit deschizător de drumuri în ceea ce priveşte producerea de gaze lichefiate sau amestecuri de gaze , de exemplu, ICSI Râmnicu Vâlcea fiind primul din România care le-a produs. Succese remarcabile a obţinut şi în ceea ce priveşte transferul de tehnologie la fabrica de apă grea, transfer de tehnologie la cele două centrale nucleare pe partea de criogenie, însă cele mai cunoscute produse ale ICSI rămân apa sărăcită în deuteriu şi, recent, maşina hibrid pe bază de hidrogen. Ceea ce a învăţat fizicianul Ştefănescu în cei 20 de ani de management al unui institut este că într-o economie de piaţă cum este cea actuală e nevoie de timp, răbdare şi multă dăruire în acest domeniu al cercetării şi nu neapărat de bani. „A fost o perioadă de doi ani în care, fără să fie o rea intenţie, s-au făcut foarte multe schimbări, iar când vrei să faci atât de multe schimbări într-un sistem, rezultatul nu poate fi unul pozitiv, creezi haos. Schimbările trebuie să fie în progres şi trebuie să fie în concordanţă şi cu capacitatea poporului de a absorbi aceste schimbări şi cu posibilitatea financiară de a utiliza banul pe nişte scopuri cu target pe cel puţin cinci sau zece ani . Acum sunt semne că este o reînviorare, dar e nevoie şi de o reînviorare legislativă, căci nu de bani ducem lipsă, căci bani sunt la câtă cercetare mai e. Probabil că va trebui să ne dimensionăm pe acele domenii unde suntem tari, unde avem şi un progres remarcabil şi unde avem şi investiţii făcute. Cu alte cuvinte trebuie o planificare, trebuie un program de lucru, fie că i-l dai ca sarcină managerului, dar cel mai bine ar fi ca tu ca Minister al Cercetării să ai direcţiile stabilite pe cel puţin şapte ani, cum sunt programele europene şi să ţii de institutele pe care le ai, racordat pe programele tale, în aşa fel încât să îşi facă treaba şi să renunţi la a mai crea noi investiţii fără a vedea mai întâi rezultatele de la cele pe care le-ai făcut. Dacă tot dai drumul la investiţii pe relaţii sau ştiu eu ce alte mecanisme, devine practic imposibil să susţii financiar toate investiţiile, toate laboratoarele că vrea fiecare să îşi cumpere un RMN. Sunt în România la RMN-uri de nu are toată Anglia şi jumătate din ele stau.”
Imaginaţia transformată în viitor
Institutul vâlcean reuşeşte chiar să aducă venituri proprii. Deşi legea nu le permite să se ocupe şi de afaceri, cercetarea vâlceană are câştiguri destul de bune din vânzarea brevetelor de invenţie. „Cercetarea trebuie să se ocupe numai de dezvoltare până când ai făcut produsul vandabil şi în momentul acela trebuie externalizat şi tu să obţii doar dividende din acest produs şi să poţi să te ocupi de altceva.”, ne lămureşte directorul. „Mersul mai departe” pentru cercetătorii vâlceni a însemnat anul trecut de exemplu o invenţie care a revoluţionat piaţa auto din România. Este vorba de maşina hibrid electric-hidrogen pe care vâlcenii au reuşit să o înmatriculeze şi să circule cu ea pe străzi. „Are o autonomie de aproape 200 de kilometri, merge cu 60-70 de kilometri la oră şi e o idee complet românească. Asamblarea finală s-a făcut aici şi chiar am înregistrat-o şi am înmatriculat-o. A fost o revoluţie în sistemul de înmatriculare pentru că nu mai văzuseră aşa ceva şi pentru că totul este electric se întrebau cu toţii ce trebuie să treacă în fişă. E adevărat că din anumite puncte de vedere noi suntem cam cu 50 de ani înaintea sistemului. Multe din cercetările noastre au această noutate absolută şi de multe ori ţara nu este pregătită, dar lucrurile astea se întâmplă şi în ţări mai mari , nu numai la noi…” adaugă profesorul.
Planuri pentru un viitor mai bun….
Iar planurile pentru construirea viitorului nu se opresc însă aici. Cercetătorii vâlceni vor să pătrundă şi într-un domeniu nou-nouţ, al materialelor de construcţie, un domeniu care a aprins deja minţile cercetătorilor din străinătate. ” Există aşa numitele materiale de tip grafene care vor fi, după mine, materialele viitorului. Ele practic înlocuiesc toate materialele, de la lemn, plastic şi alte materiale. Este realizat pe o structură de cărbune. Noi deja am început să lucrăm la acest proiect şi din piaţa pe care o avem cred că suntem singurii capabili să formăm o echipă în toată zona aceasta a Europei. Americanii caută înnebuniţi cercetători pentru a dezvolta astfel de materiale. Deja au pornit două proiecte, fiecare de un milion de euro, pentru a face paşi importanţi în această direcţie. Nu vă aşteptaţi însă să se întâmple imediat – 2020 – 2025 astea sunt termenele pentru un rezultat.”, ne spune directorul Ştefănescu, hotărât să nu desconspire prea mult din proiect. Pentru viitorul mai apropiat însă, cercetătorii vâlceni se pregătesc să intre şi pe piaţa serviciilor medicale. Pe lângă furnizarea de heliu lichid spitalelor din ţară şi nu numai, directorul institutului are de gând să deschidă un laborator de analize. Va aduce un aparat nou, deja testat pe partea de cercetare, un fel de spectometru cu laser care nu numai că dă mai repede rezultatele analizelor, dar le dă şi mult mai sigure.