1,122 total views
Preşedinte Partidului Mişcarea Populară Vâlcea, Marian Mirea ne-a răspuns la câteva întrebări de actualitate.
PMP s-a declarat partid de dreapta, adept al doctrinei populare (neoliberale). Considerati ca Romania are capacitatea de a-si insusi doctrina populara?
In primul rand se impune o precizare: chiar daca pe la inceputul secolului trecut popularianismul era considerat o forma sau chiar echivalent al crestin-democratiei, astazi el nu este perceput ca o doctrina política in sine (idei, principii si solutii politice generate de o anumita clasa sau patura a societatii), doctrina care isi cauta sustinerea in primul rand in clasa care a generat-o, ci mai curand ca o suma de doctrine compatible – pe langa crestin-democrati, deja amintiti, as putea adauga conservatori sau chiar únele curente liberale.
Avand un spectru ideologic atat de larg si tinand cont de importanta sa componenta crestina (demócrata), mesajul electoral popular nu se adreseaza cu precadere unei anumite clase a societatii, ci, nici nu se putea altfel, INTREGII societati – probabil ca de aici vine si originea termenului de “popular”. Mai mult decat atat, in contextul integrarii europene, PPE si-a asumat rolul de a promova aceasta integrare pe baza valorilor sale. Avand aceasta clarificare facuta, imi permit sa raspund intrebarii dumneavoastra cu o alta intrebare: este Romania pregatita, nu pentru doctrina populara, dar pentru valorile promovate de PPE, care sunt si ale noastre, ale PMP?
Sa luam cateva dintre aceste valori:
– Fiecare cetatean are dreptul de a gandi, de a se exprima sau de a-si alege drumul in viata in mod liber, cu conditia de a nu ingradi prin exprimarea libertatii sale libertatea celorlalti. Si as traduce aceasta ultima sintagma prin “cu conditia de a respecta legea”. Caci, de exemplu, un cetatean din Vaslui il respecta pe unul din Oradea respectand legile, regulile pe care au cazut anterior de acord sa le respecte.
Iar pentru a vedea cum ne deosebim noi de celelalte partide sub acest aspect as veni cu un exemplu binecunoscut: referendumul de demitere a presedintelui Basescu. Lasand la o parte abuzurile grosolane facute de puterea de atunci(si actúala) in pregatirea referendumului si in desfasurarea votului, cetatenii si-au exprimat liber opinia si si-au materializat-o prin vot. Pana aici totul este in ordine. Insa atunci cand a intervenit si partea cu respectarea legii (intrunirea cvorumului, conform legilor si a regulilor anterior stabilite), actúala putere nu a avut taria de a le respecta. Au cautat si apelat la siretlicuri demne de alt regn numai si numai pentru a-si atinge scopul. Si doar interventiile partenerilor externi, printre care politicienii PPE au avut un rol important, au “convins” PSD si PNL ca nu asa se procedeaza intr-o democratie. Am pus ghilimele la convins pentru ca, ulterior, martea neagra si solidaritatea cu anchetatii penali si condamnatii definitiv ne-au aratat ca nu din convingere au facut atunci ceea ce trebuia facut.
Va intreb atunci: este Romania pregatita pentru respectarea legii pana la capat, nu doar atunci cand ne convine, si cat ne convine? Daca da, atunci inseamna ca are capacitatea de a-si insusi valorile populare.
– Egalitatea de sanse. Toti cetatenii au dreptul la asistenta sociala, pensie, etc
Intelesul pe care PMP (si PPE) il dau sintagmei “cetatenii au dreptul la asistenta sociala” este ca DOAR cei care intr-adevar au nevoie si sunt defavorizati au dreptul la asistenta sociala. Ceilalti, cu toata consideratia, la munca! Noi, PMP si PPE, spre deosebire de PSD si socialisti, nu folosim intrumentul, nobil si normal, de altfel, al solidaritatii sociale pentru a cumpara voturi, pentru a crea o clasa de favorizati care primesc bani fara nicio justificare, alta decat aceea de a acepta sa fie o masa de manevra electorala.
Este Romania pregatita pentru o asistenta sociala corect si transparent acordata? Daca da, atunci este pregatita pentru valorile populare.
– Politica si politicul trebuie sa sprijine si sa incurajeze responsabilitatea individuala, sa creeze conditiile necesare ca individul sa se poata ajuta singur
Nu poate exista o tara libera cu cetateni dependenti de stat. Un stat este liber in masura in care cetatenii sai sunt liberi, iar liberatea política nu exista fara una económica. De aceea, chiar cu riscul de a avea un electorat mult mai pretentios si mai critic cu actele noastre, noi ne asumam politici economice care sa incurajeze libera initiativa, taxe mai putine si mai mici (dar mai bine si mai cu folos cheltuite de catre stat), politici care sa creeze o clasa de mijloc stabila financiar, generatoare de locuri de munca si vector de mentalitate sanatoasa in societate. In opinia PMP si PPE, incurajarea muncii inseamna impozite mai mici pe masura ce muncesti mai mult, nu impozite mai mari si mai multe. Si, mai mult decat atat, inseamna impozite pentru toti, nu doar pentru “ai lor”.
Socialistii in general, iar la noi PSD, au prostul obicei de a incuraja dependenta individului de stat si de politicile lui sociale, de a personaliza foarte mult actul de guvernare, de a-l lega de persoane, nu de institutii. Chiar zilele trecute l-am putut auzi cu totii pe primministrul Victor Ponta zicand ca ar putea sa dea (EL insusi, nu?) o zi libera de 2 Mai.
Sunt romanii gata sa-si ia in propriile maini existenta, sa fie sprijiniti de stat nu cu ajutoare sociale si pomeni electorale, ci cu legi suple, clare si uniform aplicate? Daca da, atunci sunt pregatiti pentru valorile populare.
– Nu exista alternativa la democratie
Noi, PMP si PPE, asa credem, insa PSD se straduieste sa ne arate ca se poate si altfel. Ca, de exemplu, se poate scoate steagul UE din Parlament atunci cand ne viziteaza un demnitar chinez, sau ca s-a putut scoate steagul NATO de la Cotroceni atunci cand dl Antonescu a ajuns vremelnic acolo.
Considera romanii ca exista alternativa la democratie? Daca nu, atunci sunt pregatiti pentru valorile populare.
Principalii lideri ai PMP sunt proveniti prin migratie din PD-L. PMP isi asuma rezultatele guvernarii PD-L 2008-2012 sau se disociaza de acestea?
In primul rand as dori sa va intreb care sunt acei “principali lideri” ai PMP la care va referiti? PMP nu a convocat inca un congres pentru a-si stabili leadership-ul. O va face dupa alegerile europarlamentare.
Apoi, admitand ca unii membri PMP provin din PDL, tin sa observ ca intrebarea dumneavoastra se refera la PMP, nu la membrii sai. Membrii nostrii care au facut parte din guvernarile PDL isi pot asuma rezultatele acelei guvernari in mod individual, fara sa implice de niciun fel PMP, nici in partile bune ale acelei guvernari(si au fost, fara indoiala), nici in aspectele mai putin bune (au fost, desigur, si din acestea).
Rezumand, PMP nu a facut parte din guvernele de dinainte de a se fi creat PMP insusi. Logic, nu?
PMP isi propune realizarea unui echilibru intre capitalul autohton si cel strain, reprezentat prin firmele transnationale? Daca da, care ar fi masurile de sprijin pentru capitalul autohton?
Nu cred ca se poate vorbi despre un obiectiv programatic de a se realiza un echilibru de acest gen. Ganditi-va ca sunt firme transnationale care au bugete, fiecare, comparabile ca marime cu bugetul Romaniei.
Apoi, legal, legislatia europeana nu ne da voie sa impunem restrictii miscarii capitalului in spatial comunitar.
Insa, dincolo de acestea, este de dorit ca firmele romanesti sa dispuna de mai mult capital, de oportunitati de afaceri sporite care sa le ajute sa-si creasca profiturile, valoarea de piata si capitalul de care dispun.
Aici, ceea ce ne propunem noi este sa simplificam cadrul legislativ si birocratia de care se lovesc firmele, sa simplificam mult sistemul de impozitare si, mai mult decat orice, sa asiguram un tratament egal tuturor agentilor economici, astfel incat firmele cu adevarat competitive sa poata creste si iesi pe piata externa. Caci in conditiile in care firmele asa-zise de partid obtin comenzi preferentiale la preturi preferentiale, nu-si platesc impozitele si sunt pasuite sau chiar scutite, iar celelalte firme sunt vanate de fisc si stoarse de lichiditati pana la ultimul ban este greu sa avem firme mari, de anvergura regionala, ca sa nu mai vorbim europeana.
PMP se pronunta pentru confiscarea in integralitate a averilor celor care savarsesc acte de coruptie? Veti sustine o asemenea prevedere de modificare a constitutiei?
Ar fi greu de imaginat o societate in care unui functionar prins cu o spaga de 100 EUR sa i se confiste casa si intreaga avere. Oricat de bine ar suna asa ceva din punct de vedere electoral, nu credem ca aceasta este calea. Insa, da, suntem de acord ca celor prinsi cu bani ilegal obtinuti sa li se aplice o verificare amanuntita a averii cu confiscarea, bineinteles, a sumelor nejustificate. Masura de confiscare putand fi coroborata cu alte masuri punitive. Acest lucru inseamna, desigur, modificarea actualei Constitutii, iar noi am sustinut modificarea in acest sens a articolului 44 (cred) al actualei Constitutii. Vom sustine acest lucru si pe viitor.
Ce forma de impartire administrativ-teritoriala asigura o stabilitate si o dezvoltare durabila a Romaniei? Judetele sau regiunile? Prezentati trei situatii de avantaj pentru forma pe care o sustine PMP-ul?
Cred ca regiunile corespund mai bine necesitatilor de dezvoltare actuale ale Romaniei. Insa o regionalizare reala, care sa duca si la debirocratizarea tarii, nu una facuta pentru baronii locali si la comanda lor, precum cea propusa de actualul govern Ponta.
– Fondurile europene ar fi mai usor de accesat, fiind mai facil, de exemplu, de a face un singur proiect regional care ar implica, in sistemul actual, doua sau mai multe judete. Dealtfel, Uniunea Europeana insasi priveste Romania, din punctul de vedere al accesarii fondurilor, ca opt regiuni de dezvoltare distincte. Acum, aceste regiuni nu au personalitate juridica, insa interfatarea cu UE a acestor regiuni ar fi mult usurata daca ea ar corespunde de facto unor regiuni administrative ale tarii noastre.
– Regionalizarea reala s-ar face si cu transferul anumitor competente de la centru catre regiuni, deci la o debirocratizare reala
– Apoi, o regionalizare bine gandita si implementata poate duce si la o echilibrare a dezvoltarii sociale si economice prin care unele zone (judete actuale) care par a fi condamnate la saracie ar putea beneficia de cunostintele si managementul mai performante ale zonelor invecinate mai dezvoltate cu care s-ar asocia.