31 total views

 Interviu oferit în exclusivitate publicaţiei online “TIMPUL DE VÂLCEA”

Cum apreciati activitatea Parlamentului European in mandatul 2009-2014? Care sunt realizarile principale si care sunt nerealizarile?

Consider ca Parlamentul si-a facut bine treaba, avand in vedere faptul ca mandatul a coincis cu o criza financiara foarte adanca, inclusiv in zona euro, care a subrezit economiile tarilor din Uniune. Prioritarea zero a Parlamentului European a fost axata pe crestere economica si pe creare de noi locuri de munca. Parlamentul a militat pentru politici economice care sa asigure cresterea si care sa nu fie concentrate doar pe masuri de austeritate, inclusiv prin adoptarea unui buget adecvat pentru perioada 2014-2020. UE dispune acum de un buget de 960 de miliarde de euro pentru urmatorii sapte ani, din care 95% va fi folosit pentru investitii, adica pentru masuri de crestere si de creare de noi locuri de munca, din care circa 40% in agricultură. Pot spune ca acordul pentru bugetul multianual al Uniunii s-a realizat in conditii dificile, avand in vedere taierile bugetare mari propuse de Consiliu. Pe de alta parte, trebuie precizat ca actualul mandat a coincis cu dobandirea de catre PE a noi competente, in urma intrării in vigoare a Tratatului de la Lisabona. Cand vine vorba de buget si daca ne gandim ca s-a aplicat pentru prima data noua procedura bugetara prevazuta in Tratat, consider ca Parlamentul nu a utilizat avantajele oferite de aceasta procedura, si anume codecizia pentru politicile orizontale. Bugetul UE a fost decis in Consiliul European, si, pe fondul conditiei de unanimitate, a fost decis de un numar restrans de state membre.
In actualul mandat al Parlamentului s-a lucrat mult in sprijinul companiilor si angajatilor, pentru a stimula crearea de locuri de munca, in special pentru tineri, in randul carora rata somajului este ingrijorator de mare. S-au luat masuri pentru reducerea birocratiei, s-au adoptat legi pentru sprijinirea inovarii, pentru combaterea platilor intarziate si pentru revizuirea cheltuielilor publice. In ceea ce priveste tinerii, s-a introdus un program, finantat cu 6 miliarde de euro, care sa ii ajute in cautarea unui loc de munca sau in continuarea formarii. Parlamentul a sprijinit si consolidarea drepturilor lucratorilor, prin alocarea de fonduri in domeniul asistentei sociale si prin sustinerea mobilitatii lucratorilor, asigurandu-se inclusiv ca acestora le sunt recunoscute calificarile profesionale in UE.
S-au luat masuri pentru imbunatatirea calitatii educatiei si formarii. Programului Erasmus+, destinat educatiei, i-au fost alocate 14,7 miliarde euro, cu 40% mai mult ca între 2007-2013. 4 milioane de europeni ar urma sa beneficieze de acest program pana in 2020, in special sub forma unor burse pentru a invata sau a se forma in universitatile din UE.
De asemenea, in mandatul 2009-2014 s-a adoptat reforma politicii agricole comune a UE. PE a promovat inca de la inceputul negocierilor o distributie mai echitabila a fondurilor UE intre tarile membre. De asemenea, s-au perfectionat si au fost introduse noi masuri de sprijinire a tinerilor fermieri.
Au fost luate masuri importante si in domeniul drepturilor consumatorilor: atat ale pasagerilor, cat si ale utilizatorilor de telecomunicatii, prin reducerea preturilor serviciilor roaming, acestea fiind doar doua exemple.
Iar daca ne gandim la Romania, adoptarea regulii N+3 de catre Parlament ne-a ajutat sa salvam miliarde de euro pe care le putem folosi in 2014-2015, bani europeni pe care am fi riscat sa ii pierdem prin dezangajarea fondurilor nefolosite.

Liberalizarea circulatiei cetatenilor Republicii Moldova in spatiul U.E. incepand cu data de 01.05.2014, prin eliminarea vizelor, inseamna in fapt impingerea granitei U.E. de pe Prut pe Nistru? Ar putea exista perspective de reunificare intre Romania si Republica Moldova?

Nu putem vorbi de reconfigurarea granitelor. Eu sper sa traiesc momentul cand vom fi din nou impreuna, cand R. Moldova va intra in UE. Pana acum, R. Moldova si-a respectat angajamentele si sper ca guvernul de la Chisinau va ramane ferm angajat pe drumul european al tarii. Imi doresc ca R. Moldova sa se alature UE. Sa nu uitam insa ca acest parcurs este abia la inceput. Pana atunci, R. Moldova va ramane un partener al Uniunii si va fi sprijinit ca si pana acum.

Cum apreciati intentia PNL de a intra in grupul popularilor din U.E.? Poate determina acest lucru o scadere a ponderii PD-L in grupul popularilor din U.E.?

Domnul Antonescu a declarat recent ca nu exista aceasta intentie. De altfel, si conducerea PPE spune acelasi lucru. PDL este membru PPE si detine o pozitie de vicepresedinte al PPE prin d-na Anca Boagiu, iar eu sunt vicepresedinte al grupului PPE din Parlamentul European. Asta spune destul despre ponderea PDL in PPE.

Considerati Parlamentul Europei o institutie super birocratizata?

Cand spunem Parlamentul European spunem 28 de tari, peste 751 de deputati, circa 6000 de angajati. Spunem activitate in slujba a 500 milioane de cetateni. Spunem relatii cu o multitudine de actori institutionali si privati, europeni si din tari terte. Are reguli foarte clare, este cea mai transparenta institutie din UE. Exista bineinteles un volum mare de informatii si documente, dar s-au luat masuri de diminuare a birocratiei.

Care sunt sansele Serbiei de a adera la U.E? Daca Serbia nu recunoaste independenta Kosovo va mai putea adera la U.E.? Este recomandabil sa introducem fundamentalismul islamic albanez la 100 de km de granitele Romaniei?

Serbia a inceput oficial negocierile pentru aderarea la UE in ianuarie 2014. Una dintre preconditiile pentru inceperea acestor negocieri a fost efectuarea unor pasi in directia imbunatatirii relatiilor cu Kosovo. Dupa cum stiti, fiecare stat membru are libertatea de a recunoaste sau nu independenta Kosovo, prin urmare la aceasta recunoastere nu se face explicit referire in documentele cadru privind negocierea aderarii. Ce se mentioneaza insa este obligatia Serbiei de a normaliza relatiile cu Kosovo, astfel incat sa nu blocheze eforturile celeilalte de a se apropia de UE – si viceversa.

Ce proiecte va propuneti pentru mandatul 2014-2020?

Principala sarcină a unui eurodeputat, în opinia mea, este să urmărească tot, nu doar ce se întâmplă în comisia din care face parte, în aşa fel încât să nu existe vreo reglementare care să facă rău ţării din care provine. Poate că reglementarea nu va fi 100% mulţumitoare, pentru că sunt 28 de ţări, nu poţi să faci totul cum ai vrea tu, dar să nu facă rău. Dacă o să mă întorc, aceasta este prioritatea numărul unu. Şi aşa voi face. Voi continua, apoi, să-mi fac treaba în Comisia de Transport, sunt multe de urmărit, printre care şi implementarea proiectelor noii politici de transport. De asemenea, voi sprijini orice iniţiativă legislativă sau rezoluţie care merge în direcţia unei mai mari integrări.

Marian-Jean Marinescu, vâlcean la origine, este un politician român, membru al Partidului Democrat Liberal. Este membru al Parlamentului European. Marian-Jean Marinescu este absolvent al Facultății de Aeronave a Universității Politehnice București. După absolvire a lucrat ca inginer la Avioane SA Craiova și la Filiala Craiova a Institutului de Aviație București.
A intrat în politică în anul 1992, ca membru al Partidului Democrat. In perioada 1996 – 2000 a fost Prefect al județului Dolj. In 2004 a fost ales Deputat de Dolj pe listele Alianței Dreptate și Adevăr. In septembrie 2005 a fost desemnat Observator al României in cadrul Parlamentului European. A devenit membru al Parlamentului European de la 1 ianuarie 2007 și a fost ales deputat european pe listele PD în noiembrie 2007. a candidat pentru un  mandat în legislativul comunitar la alegerile din 7 iunie 2009 pe lista Partidului Democrat Liberal şi se pregateşte puntru alegerile din 19 mai 2014 care îi vor asigura sau nu un nou mandat în Parlamentul European.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.