39 total views

Reţinerea în Franţa a fostului preşedinte Nicolas Sarkozy a repus pe tapet o problemă care este de mult în discuţia Cancelariilor din Europa.

Această problemă se reduce la un simplu răspuns pentru întrebarea: “Preşedintele unui stat trebuie să aibă imunitate pentru fapte cu iz penal pe perioada exercitării mandatului, sau ar trebui să răspundă la fel ca orice cetăţean al ţării respective?”.

Susţinătorii ideii de existenţa imunităţii, consideră că preşedintele trebuie ferit de hărţuiala justiţiei, pentru a-şi putea onora cât mai bine mandatul. Acest lucru a fost statuat în mai multe constituţii naţionale, dar în altele, aceasta idee a fost abrogată.

În Constituţia României, la art. 84 alin. 2, se stipulează, cităm : “Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile art. 72 alin.1 se aplică în mod corespunzător. “

Tot în Constituţia României la art. 72 se stipulează, cităm: “ Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

Din câte puteţi observa, stimaţi cititori, latura penală a activităţii unui preşedinte, mai ales în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, care sunt – luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă şi însuşirea de foloase necuvenite, nu a fost prevăzută. Dacă am face o paralelă între Franţa şi România, în hexagon, Sarkozy a răspuns pentru infracţiunea de trafic de influenţă după încheierea mandatului prezidenţial, acelaşi lucru putându-se întâmpla şi în România, deoarece legea noastră fundamentală îl ocroteşte pe ocupantul scaunului de la Cotroceni, de răspundere penală în timpul exercitării mandatului.

Prin contrast, în Israel, preşedintele ţării de acum doi ani de zile, Haim Herzog, a fost condamnat la închisoare pentru hărţuire sexuală în timpul exercitării mandatului. Israelienii au în constituţia lor o prevedere care seamănă cu cea existentă în Constituţia României la art 16, alin. 1 şi 2, care stipulează, cităm: ”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege”.

După cum se observă, Constituţia României nu prevede la art. 16, dispoziţiile existente la art 84, alin. 2 şi de aceea considerăm că indiferent cine va fi ocupantul scaunului de la Cotroceni, în cazul în care va săvârşi fapte care încalcă legea penală, el ar trebui să răspundă pe loc şi nu la încheierea mandatului.

Revenind la Nicolas Sarkozy, el se alătură galeriei oamenilor politici de dreapta care au fost condamnaţi după încheierea mandatului de preşedinte sau de prim ministru pentru fapte de corupţie. Şi dăm doar două exemple:

– Fostul preşedinte francez, Jacques Chirac – condamnat la închisoare cu suspendare de doi ani şi jumătate, după o acţiune juridică ce a durat peste 20 de ani, pentru fapte de corupţie săvârşite când ocupa funcţia de primar general al Parisului.
– Cancelarul vest german Helmuth Kohl – condamnat la închisoare cu suspendare doi ani pentru o fraudă de peste un milion de mărci făcută în timpul ultimei campanii electorale la care a participat.

 

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Raspunde la urmatoarea intrebare inainte de a posta * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.